Suntem creatorii propriei realitati… si la un moment dat o realitate este asa cum este dar Dumnezeu este real si El poate schimba realitatea … Vei alege sa creezi impreuna cu El?

Archive for the ‘Sanatate’ Category

Legatura dintre emotii si sanatatea fizica


Legătura dintre minte şi corp este un subiect sensibil, motiv pentru care mulţi cercetători nu îndrăznesc să studieze acest aspect. În ciuda numărului redus de cercetări, acest subiect a adus mai multe revelaţii interesante de-a lungul istoriei. De secole, doctorii au recunoscut existenţa efectului placebo, în care iluzia tratamentului (folosind pastile fără ingrediente active) aduce beneficii medicale concrete. Mai recent, studii medicale publicate în jurnale prestigioase au arătat că persoanele care experimentează adesea emoţii pozitive trăiesc mai mult, mai sănătos, suferă mai puţine atacuri de cord şi sunt afectaţi mai rar de răceli.

Motivul pentru care acest lucru are loc începe să fie explicat treptat. Pentru a înţelege mai bine motivul pentru care acest efect există, este nevoie de un experiment care identifică metode specifice şi măsurabile prin care emoţiile afectează biologia unui individ. De curând, Barbara Fredrickson şi Bethany Kok de la Universitatea din Carolina de Nord au efectuat un astfel de experiment, publicând rezultatele în jurnalul Psychological Science.

Dr. Fredrickson şi dr. Kok şi-au concentrat atenţia asupra nervului vag, unul dintre cei 12 nervi cranieni.

Nervul vag

Nervul vag începe din creier şi ajunge, prin numeroase ramuri, la numeroase organe abdominale şi toracice, printre care şi inima. Printre sarcinile acestui nerv se numără cea de a trimite semnale care comunică inimii să-şi reducă ritmul în momentele de calm şi siguranţă.

Eficienţa cu care funcţionează nervul vag poate fi măsurată prin monitorizarea ritmului cardiac al unei persoane pe măsură ce inspiră şi expiră. O funcţionare sănătoasă a nervului vag este reflectată de creştere subtilă a ritmului cardiac atunci când o persoană inspiră şi de o descreştere subtilă atunci când expiră. Diferenţa între cele două reprezintă un indice al „tonului vagal”, iar valoarea acestui indice prezintă o legătură cu starea de sănătate. Spre exemplu, valorile scăzute ale acestui indice sunt corelate cu inflamaţiile şi atacurile de cord.

Ce i-a interesat în mod deosebit pe dr. Fredrickson şi dr. Kok a fost un studiu recent ce a consemnat un element nou despre indicele tonului vagal: faptul că persoane cu un indice ridicat au o capacitate sporită, în comparaţie cu persoanele cu un indice scăzut, să oprească sentimentele negative înainte ca acestea să devină excesive. De asemenea, persoanele cu un indice ridicat prezintă mai multe emoţii pozitive în general. Acest lucru ar putea constitui legătura mult-căutată dintre bunăstarea emoţională şi sănătatea fizică. Cei doi cercetători au descoperit, de asemenea, că valorile tonului vagal în rândul persoanelor cu emoţii pozitive tind să crească de-a lungul timpului. Din acest motiv, cercetătorii s-au întrebat dacă emoţiile pozitive şi tonul vagal se stimulează reciproc, într-o spirală pozitivă. De aceea, oamenii de ştiinţă au efectuat un studiu pe 65 dintre angajaţii universităţii pentru a afla.

Cercetătorii au măsurat tonul vagal al tuturor voluntarilor la începutul experimentului şi la încheierea sa, nouă săptămâni mai târziu. Între timp, voluntarii au fost rugaţi să acceseze în fiecare seară un website conceput pentru acest experiment, unde li se cerea să dea o notă celor mai puternice experienţe emoţionale prin care au trecut în acea zi. Cei doi cercetători le-au cerut voluntarilor să ia în calcul nouă emoţii pozitive, printre care speranţă, bucurie şi dragoste şi unsprezece emoţii negative, printre care furia, plictiseala şi dezgustul. Voluntarilor li se cerea să noteze, pe o scară cu 5 puncte, dacă au simţit vreuna dintre emoţii şi, dacă da, cât de puternic. Un punct însemna „deloc”, iar cinci puncte „extrem de puternic”. De asemenea, jumătate dintre participanţi au fost selectaţi aleatoriu pentru a participa la o serie de workshopuri conduse de un psihoterapeut, unde învăţau o tehnică de meditaţie ce dorea să transpună fiecare participant într-o stare de bunăvoinţă faţă de propria persoană şi către cei din jur. Acest grup a fost încurajat să mediteze zilnic şi să raporteze timpul petrecut în acest scop.

Dr. Fredrickson şi dr. Kok au descoperit că tonul vagal a crescut în mod semnificativ în rândul persoanelor care au meditat. În schimb, în rândul celor care nu au meditat, nivelul tonului vagal nu s-a modificat. Dintre meditatori, cei care au început experimentul cu un scor ridicat al tonului vagal au înregistrat cele mai mari creşteri ale emoţiilor pozitive. În schimb, cei care au început şedinţele de meditaţie cu un scor scăzut nu au înregistrat vreo creştere.

Per total, rezultatele studiului sugerează că un ton vagal ridicat face mai uşor de generat emoţiile pozitive, iar acestea, la rândul lor, duc la creşterea indicelui tonului vagal. Cu alte cuvinte, este vorba despre un „cerc virtuos”. Această descoperire reprezintă o veste bună pentru cei cu emoţii pozitive, dar una proastă pentru cei cu multe emoţii negative, căci sugerează că cei ce au cea mai mare nevoie de o îmbunătăţire psihosomatică sunt cei incapabili de a obţine una. Un nou experiment efectuat de dr. Kok sugerează, totuşi, că persoanele cu emoţii negative nu ar trebui să abandoneze eforturile. O metodă mai simplă decât meditaţia, anume reflectarea în fiecare seară la conexiunile sociale realizate în timpul zilei, pare să ducă la o îmbunătăţire a tonului vagal în rândul acestora. Astfel, această metodă ar putea permite chiar şi celor „supărăcioşi” să obţină o stare mentală mai bună, moment în care vor putea apela la tehnica mai puternică – meditaţia.

Este neclar dacă mecanismul descoperit de doctorii Fredrickson şi Kok reprezintă explicaţia pentru efectul placebo; cel puţin parţial, ar putea fi o explicaţie, pentru că o parte a efectului placebo pare să rezulte din sentimentul pozitiv generat de faptul că afecţiunea este tratată.

Doctorii din antichitate au lansat dictonul „o minte sănătoasă într-un corp sănătos”. Cercetarea celor doi doctori pare să confirme că proverbul este adevărat, însă sugerează că o zicală mai bună ar fi „o minte sănătoasă pentru un corp sănătos”.

Sursa: http://www.descopera.ro/dnews/10410627-dupa-mii-de-ani-de-cautari-a-fost-descoperita-veriga-lipsa-dintre-gandirea-pozitiva-si-sanatatea-corpului-uman

Plantele sunt vii


Plantele sunt vii

Minunile d-nei Marioara Godeanu

„Toate structurile vii si nevii sunt patrunse de spiritul lui Dumnezeu”

Plante care lesina de frica

Copaci care tipa cand mor

Nucul care transmite arii de opera

Piramida care purifica apa

 


Doamna Marioara Godeanu este un distins biolog. Eminent cercetator si profesor, are studii si realizari de valoare internationala, recunoscute si premiate de mari foruri stiintifice ale lumii: un dulap plin cu titluri, diplome si medalii. Cu toate astea, prin natura descoperirilor sale, doamna Godeanu pare mai degraba o mare maestra a alchimiei, o magiciana care a izbutit sa fabrice in retorte minuni: o piramida construita dupa proportia piramidei lui Keops, in care apa se purifica de la sine si vegetatia creste mai repede ca in exterior, un film (rasplatit cu multe premii internationale) in care a demonstrat ca natura poseda un sistem perfectionat de transmitere si receptare de informatii (plantele vorbesc intre ele, au sentimente si trairi afective, rad de bucurie si plang de durere, asemenea oamenilor). Dar cea mai mare descoperire a doamnei Godeanu este realitatea de dincolo de granitele stiintei, o realitate pe care tot mai multi savanti ai mileniului o recunosc: prezenta Creatorului Unic in toate formele de manifestare ale materiei din Univers.

Alarma in lumea plantelor


Nu trageti in flori

– Doamna Marioara Godeanu, cei care va cunosc spun ca faceti miracole. De pilda: ca va puneti mainile deasupra unor pietre si ele incep sa emita o energie vizibila pe ecranul computerului…
– Nu e nici un miracol. Pietrele sunt si ele structuri vii. Sunt supuse acelorasi legalitati ca si organismele vii si pot acumula informatie. Reteaua cristalina este vie. Cristalul este viu, el poate acumula si transmite informatie. Prin gandire si concentrare poate fi influentata incarcatura energetica a structurii cristaline pe care o au pietrele.
– Dar dialogul dvs. cu plantele cum a inceput? Ce v-a facut sa credeti ca plantele sunt fiinte vii?
– Povestea a inceput in 1975, la o sesiune de experimente care priveau testele de toxicitate efectuate asupra plantelor. Atunci am observat cu surprindere ca plantele-martor, care se aflau la o oarecare distanta de plantele supuse experimentului, mureau in numar mai mare decat cele care erau otravite efectiv. La inceput, am crezut ca studentii si laborantii nu sunt atenti cand folosesc substantele. Dar imediat dupa aceea mi-am dat seama ca planta-martor, cea care asista la „executia” suratei ei, primea un semnal de la „condamnata la moarte” si suferea la fel de mult ca si ea, ba poate chiar mai mult. Atunci mi-am spus: acesta este obiectivul biologiei viitorului, transmiterea informatiei intre structurile vii, respectiv – comunicarea intre plante. Am reluat imediat experimentele in conditii speciale (sa nu fie nici un factor care sa perturbe desfasurarea lor) si, mergand din aproape in aproape, am ajuns pana la folosirea metodei de captare a imaginii in infrarosu. Concluzia a fost clara: plantele comunica intre ele printr-un sistem energo-informational, adica isi transmit una alteia informatiile prin emisie si captare de energie.
– Ce contin aceste mesaje in cazul experimentelor dvs.?
– Planta care urmeaza sa fie agresata (sa i se aplice substanta toxica ucigasa) da un semnal inainte sa inceapa agresiunea impotriva ei. Pe imaginea in infrarosu apare un halou care se intensifica inainte de momentul inceperii agresiunii. Dar foarte important este faptul ca si plantei-martor, aflata la distanta sau separata prin polistiren, i se intampla acelasi lucru, ca si cum si ea ar fi agresata. Haloul, aura energetica respectiva, aparea in zonele periproximale (dincolo de marginea frunzei). Bineinteles, s-au facut experimente la diferite temperaturi, in camere special climatizate, ca sa nu se modifice parametrii, si am constatat ca, intr-adevar, aceste plante isi transmit intre ele mesaje. Ba si mai mult, literatura de specialitate afirma ca atunci cand un daunator intra intr-o padure (taietori de lemne, de pilda), padurea este deja informata de aparitia sa. In conditiile tehnologiilor moderne, aceste afirmatii sunt lesne de dovedit, prin conectarea senzorilor la un computer. Strigatele padurii se vad pe ecran.
– Ati realizat doua filme care au facut inconjurul lumii, intorcandu-se acasa incarcate de premii: „Dincolo de tacerea plantelor” si „Sensibilitatea plantelor”. Cum ati izbutit sa le duceti la bun sfarsit, avand in vedere ca le-ati realizat la inceputul deceniului trecut? V-a trebuit mult curaj…
– Intr-adevar, primul a fost realizat in 81, iar al doilea a fost aprobat in august 82, chiar dupa scandalul cu Miscarea Transcendentala. Eu nu faceam parte din grupul transcendentalilor, dar am lucrat cu profesorul Manzatu, cu profesorul Milcu, am lucrat cu foarte multi dintre cei care au intrat in aceasta poveste ciudata. Chiar si noi ne-am mirat cand C.C.-ul ne-a aprobat filmul. Credeam ca vom fi facuti praf cu el cu tot. „Sensibilitatea plantelor” era mai mult decat o bomba, mult mai mult decat avusesem noi curajul sa spunem pana atunci. Chiar ni s-a dat voie sa-l trimitem in Brazilia, la un festival de film stiintific, de unde s-a intors cu Marele Premiu. In privinta primului film („Dincolo de tacerea plantelor”), Televiziunea Romana l-a vandut cam in 15 tari. Pe post, a intrat insa foarte greu, fiind difuzat pe fragmente, la Teleenciclopedia. Si pentru ca numele autorilor era scris foarte mic, lumea a zis: „Ce film american grozav au dat despre plante!”. Pe noi ne-a umflat si rasul, dar si plansul, pentru ca filmul era al nostru.

Un calau demascat

– Cum ati lucrat, efectiv, la realizarea acestor filme?
– Lucram in echipa, in dupa-amiezile si noptile de dupa program, dar eram toti tineri si entuziasti, iar faptul ca faceam totul pe ascuns marea miza. Filmam si experimentam in acelasi timp in laboratorul de fonoaudiologie (se faceau teste cu copiii care aveau deficiente auditive, pentru a li se face proteze foarte moderne la vremea aceea), cu ajutorul unei echipe de la Studioul „Alexandru Sahia”, cu regizorul Mircea Popescu, pentru care am deosebita stima si consideratie. Am lucrat cu un aparat vechi, din timpul razboiului, dar daca ar mai fi fost inca o camera de luat vederi, care sa inregistreze intamplarile din laborator, cred ca ar fi iesit inca un film extraordinar (cu substrat stiintific, bineinteles). De exemplu, la un moment dat a trebuit sa schimbam operatorul, pentru ca ii cam placea sa bea si din cauza asta se modifica semnalul plantelor. Apoi, muscatul unei rosii (rosia e si ea un organism viu) a dat un semnal fantastic. Inainte de inceperea filmarilor, ne-am testat toti, ca sa vedem la care din noi plantele dau alarma cea mai mare. Ei bine, semnalul cel mai mare (aura care aparea pe ecran) aparea la mine, pentru ca eu eram programata sa tai plantele, sa le stresez, sa le provoc suferinta si dureri. Detectasera din tot grupul cine urma sa fie „tortionarul” si lucrul acesta se vede pe film. Dar apogeul acestor relatii ciudate s-a petrecut intr-una din zile, cand ne-am dat seama ca ceva nu este in regula, fiindca semnalele plantelor erau disperate, si pana sa ne dam seama, deasupra mea a explodat un bec de iod. Am realizat atunci ca anticipasera accidentul (receptionasera inainte semnalul defectiunii tehnice – incalzirea becului). Am avut noroc ca nu mi-a luat parul foc. Dupa cateva zile, am descoperit chiar cioburi de sticla in pielea capului, dar am fost asa de incantati de faptul ca plantele sesizasera intamplarea, incat nu ne-am mai controlat sa vedem daca am patit ceva. Nu stiu daca mai exista filmul nostru, originalul se pare ca a fost forfecat pentru nu stiu ce festivitate de partid.
– Nu mai lipsesc decat vorbele, pentru ca plantele sa fie oameni…
– Sa stiti ca am realizat si sistemul acustic. Unul dintre cei mai buni electronisti pe care i-a avut Romania (a fost silit sa emigreze in Canada) a realizat un aparat de transformare a semnalelor din domeniul ultra-acustic, in domeniul obisnuit de frecventa. Apoi, am introdus metoda grafica de inregistrare pe potentiometre si cea de captare in infrarosu. Cand am inceput sa descifram, sa traducem semnalele respective, ne-am trezit ca aveam semnale diverse, mergand chiar pana la cele psihice, de natura sentimentala, deci psihoempatie. O modificare energetica tradusa acustic arata cum plantele tipa, plang, canta, se bucura, ba si mai mult, reactia lor la diferiti stimuli: agresiune, auditii muzicale, stari de emotie, patologie umana (semnalele respective au fost date in film). Pe de alta parte, pot sa va spun ca experimentand pe ficus sau pe opuntia (limba-soacrei), plantele pe care le vedeti aici, in laborator, prindeam postul de radio cel mai apropiat. Dar una dintre experientele cele mai interesante a fost facuta la Peris, unde Elena Cernei, cunoscuta interpreta de opera, avea un nuc imens, foarte batran. Punand senzorii pe frunzele lui, am prins emisiunea de muzica a lui Iosif Sava, vocea lui foarte clara. Deci, nucul nu numai ca primea informatia si o retransmitea, dar avea si capacitatea de a selecta frecventa pe care primea semnalul. Atunci ne-am amintit ceea ce ne povesteau bunicii nostri: ca in timpul razboiului, taranii ascultau radioul cu galene, lipind firele de un cartof. Deci cartoful, fiind un organism viu, era sursa de obtinere a informatiei. Toate experimentele acestea ne-au determinat la un moment dat sa introducem un program de cercetare, dar n-am reusit, deoarece se facea apel la metode care intersectau domenii interzise la vremea aceea.

Florile melomane

– Deci, plantele mai mari functioneaza ca si niste antene? Primesc si transmit semnale?
– Da. Si pasul urmator a fost sa vedem daca nu cumva si propriile noastre organisme interactioneaza cu plantele, sa vedem daca nu cumva aceste fenomene sunt valabile pentru toate structurile vii.Si atunci, am continuat experimentele incepute cu doamna Elena Cernei, privind influenta empatica a gandului asupra plantelor. Mai intai, ea canta ariile ei preferate din Carmen sau Trubadurul, si asta le impresiona foarte tare pe plante (acul cromografului inregistra un semnal al plantelor emis la auzul vocii ei). Dupa aceea, dadeam foaia inapoi si pornea inca o data acul cromografului, in vreme ce d-na Cernei canta aceleasi arii de opera, dar doar in gand. Ei bine, semnalele obtinute erau similare. Plantele citeau gandurile! Imi amintesc ca la realizarea filmului „Sensibilitatea plantelor” s-a petrecut o alta intamplare ciudata. La cantecul Mariei Tanase, Cine iubeste si lasa (interzis de regia muzicala, fiind considerat mistic), plantele reactionau cu o sensibilitate acuta, mai ales la incantatia „Cine iubeste si lasa/ Dumnezeu sa-i dea pedeapsa”; aproape ca simteai durerea in reactia lor. Dupa demonstratiile cu Elena Cernei, am cunoscut-o si pe Gabriela Cegolea, si ea cantareata de opera (a facut experimente extraordinare privind sunetul). Incet, incet, in jurul nostru s-au strans foarte multi specialisti si au inceput sa apara fundamentari ale celor descoperite de noi. In 1987, am luat premiul revistei „Flacara” pentru „atestarea fenomenului de comunicare la plante”, desi la acea data ni se interzisese, deja, cercetarea in acest domeniu. In 81, comunicarea plantelor era un subiect periculos chiar si de gandit, pentru ca se implica ideea informatiei pe care o furnizeaza in general materia, pana la nivelul transmiterii de la distanta a informatiei – e vorba, deci, despre hipnoza, telepatie, biostructura. Sigur ca lucrurile acestea existau in literatura de specialitate din lume, dar accesul la ea a fost foarte dificil pentru noi. Interesant a fost sa constatam, atunci cand am putut folosi si noi acele surse de informatie, ca desi noi modificasem conditiile de experimentare in comparatie cu occidentalii, ajunsesem mai aproape de metodologia care sa evidentieze asemenea fenomene.

Un singur tipar in tot Universul: spiritul divin

– Glumind putin, credeti ca ar trebui sa mergem la concert cu ghiveciul de flori melomane sub brat?
– Nici chiar asa, dar daca am alege pentru auditiile noastre de-acasa o muzica lipsita de agresivitate, clasica in special, acest lucru le-ar prinde foarte bine, si plantelor noastre din apartament. Imaginati-va ca vedeti in infrarosu cum „infloreste” aura, ca vedeti fluidul acela stralucitor care apare in jurul ei cand planta se bucura de muzica pe care i-o oferiti, ba chiar si de semnalul dat prin gand. De fapt, ar trebui sa incepem prin a fi buni cu toate fiintele din jurul nostru, chiar daca nu vorbesc acelasi limbaj cu noi.
– Ce-ati simtit dupa primele experimente, cand ati descoperit ca si lumea plantelor este vie, ca vorbeste si simte la fel ca si noi?
– Am inteles ca traim intr-o lume unde nu suntem singuri si unde nu putem face orice. A fost o imensa bucurie, dar si inceputul unui sentiment al responsabilitatii, pentru ca descoperi ca poti influenta extrem de mult ceea ce este in jurul tau si invers, actiunea tuturor fiintelor vii din aceasta lume poate avea influenta asupra vietii tale. Pentru mine, a fost si confirmarea ideii de unitate in diversitate a lumii vii, a descoperirii prezentei in toate a spiritului, a energiei care anima orice structura vie sau chiar nevie (aparent doar!) din lumea care ne inconjoara, confirmarea identitatii modelelor la nivel micro si macro-cosmic.
– Mi se pare mie sau vorbiti despre Dumnezeu? – In privinta aceasta, exista o disputa foarte aprinsa… Noi, toti, am fost crescuti in ideea de evolutionism si consideram ca Universul porneste de la simplu la complex, dupa care, probabil, exista un colaps si reincepe un alt ciclu. Sunt o multime de teorii in acest sens. As vrea sa spun, totusi, ca elementele sistemului evolutionist merg din punct de vedere logic pana la nivelul de maimuta. Dar de la maimuta la om, acest hiatus care apare, aceasta ruptura de veriga, lipsa de dovezi, ne face sa ne intrebam cum a aparut, totusi, omul, in forma lui cu ratiune? Pornind de aici, lovindu-ne tot timpul de intrebari si raspunsuri, s-a pus problema existentei campului fundamental, a faptului ca toate structurile vii si nevii au un model informational, adica sunt patrunse de spiritul lui Dumnezeu. Dumnezeu e in toate. Eu sunt convinsa de existenta sa. E mai putin relevant pentru dvs. daca va spun asta. Important este ca, intr-adevar, exista acel cineva care iti programeaza de la inceput viata. De aici apare ideea de determinism, de aici apare ideea ca intamplarile nu sunt simple intamplari.

Piramida de la Pitesti

„E bine ca omul sa traiasca acolo unde a baut prima apa”
– O alta realizare”miraculoasa” care va apartine este si piramida de la Pitesti, construita in epoca Ceausescu. Cum ati izbutit sa obtineti acordul autoritatilor comuniste, in legatura cu o idee atat de noua si de „bizara”?
– Nu-mi explic nici acum, dupa atatia ani. Stiu numai ca ministrul Florescu Mihai, care era la Consiliul National de Stiinta si Tehnologie, a vazut modelul facut de mine in miniatura (pe care il foloseam pentru studiul efectului de piramida) si m-a intrebat daca nu cumva am proiectul si pentru o piramida mai mare. M-am mirat si eu cand am zis: „Sigur ca da” si, desi nu ma pricepeam la constructii, piramida a aparut. Am fost ajutata de doi ingineri arhitecti, care au realizat planurile la scara 1:10 fata de piramida lui Keops, respectand toti parametrii piramidei din Egipt. Cu toate ca ulterior ni s-au pus multe piedici, am fost mirata sa constat ca am fost sprijinita in acea perioada de o serie de personalitati din domeniul politic, oameni foarte pasionati in intimitatea lor de asemenea domenii de cunoastere. Cert este ca piramida a fost terminata cu bine in 1985. Mai dificil a fost atunci cand Elena Ceausescu s-a oferit sa o viziteze, dar toata lumea m-a ajutat ca piramida sa nu fie vizitata. Cuplul prezidential a trecut numai pe deasupra, cu elicopterul, dar de sus se vedea ca o instalatie obisnuita. Oficial, ea a fost construita ca statie-pilot de urmarire a actiunii unor organisme (alge, bacterii) asupra apelor uzate, pentru purificarea lor. S-au facut si multe studii privind fenomenele de cristalizare, de polimerizare a rasinilor, studii de germinare rapida, de accelerare a proceselor de crestere. Dar adevarata noastra batalie cu instalatia de la Pitesti a fost pentru a demonstra efectul de forma (al piramidei) asupra apei. In piramida, apa se energizeaza si ajunge sa fie o apa primara, cum sunt apele plate, necontaminate. Pe masura ce se adauga in molecula de apa cate o particula – ca e de metal, ca e de nemetal sau saruri – i se schimba informatia initiala si incepe o deformare a ei, care duce la o deformare a actiunii sale. Apa este, si ea, purtatoare de informatie. Aceasta este de altfel una din temele noastre de cercetare, si chiar am mers la brevetare cu cateva proiecte.
– Cine avea acces in piramida de la Pitesti si in ce conditii se lucra acolo?

 

– Intrarea era permisa numai sub semnatura ministrului si a mea. De ce? Pentru a nu vulgariza sau pentru a nu aduce informatii eronate in mediatizarea acestui proiect. In toata aceasta activitate, un mare ajutor am primit din partea colectivului de acolo, fara de care n-as fi putut reusi. Din cauza fenomenelor speciale care se petrec in interiorul piramidei (metoda de scanare pe un computer, realizata de doi colegi ingineri, arata ca dincolo de imaginea fotografica a piramidei se mai vad si alte imagini, care se datoreaza existentei unui alt tip de informatii), timpul maxim de lucru acolo este de doua ore pe zi.
– Care a fost ecoul in strainatate al realizarii acestei constructii?
– Toata lumea a fost frapata si se intreba cum am reusit noi s-o construim. A fost o surpriza pentru Vest faptul ca noi am reusit sa ridicam la Pitesti o replica a piramidei lui Keops, la scara 1:10 si, drept urmare, la Geneva, in 1992, am luat medalia de argint; tot in acelasi an, la Budapesta, ni s-a dat medalia de aur pentru activitatea in ecologie, iar in 93 am luat Marele Premiu la Salonul International de Inventica de la Nrnberg, Germania, unde iarasi a fost o surpriza pentru cele 64 de tari prezente acolo, ca grupul acela de romani a luat Marele Premiu. Dar, intre timp, noi realizasem inca o instalatie similara, cu ajutorul unitatii militare auto-moto 02210 din Bucuresti, asa ca si aceasta realizare a fost rasplatita prin Marele Premiu de la Nrnberg si prin cele doua medalii de aur primite. A urmat Bruxelles, unde am luat Medalia de aur la Salonul de Inventica si Premiul special al Organizatiei Mondiale pentru Proprietatea Intelectuala, prilej cu care juriul a tinut sa precizeze ca tarile din Vest au gresit netinand cont pana acum de potentialul uman al Romaniei.
– Cu atatea succese internationale, cum se face ca n-ati ramas peste hotare, in atatea calatorii pe care le-ati facut? Ce v-a tinut aici?
– In primul rand, pana in 89 n-am avut voie sa ies din tara, decat in tarile foste socialiste. Functiona, probabil, un sistem de garantie. Am pierdut, astfel, doua burse, una oferita de Suedia, in programul international de energie, si o bursa in Germania. In octombrie 1989, am fost pentru prima data in China, lucru care pentru mine a fost extraordinar, vreau sa va spun ca pentru cercetarea chineza am un deosebit respect. Dupa aceea, in 90, am fost invitata in Grecia si asa a inceput, intr-un fel, iesirea mea in lume, dar ideea de a ramane in alta tara nu m-a tentat niciodata. Poate e si varsta; dar nu stiam cum sa „tropai” sa ajung mai repede acasa. Si nici sotul meu, care a avut o bursa Humboldt de un an de zile in Germania si care are o educatie si o mentalitate in stil nemtesc (Stoica Godeanu, cercetator principal I, director la Institutul de Ecologie Aplicata Bucuresti), nu si-a dorit aceasta aventura. Si eu, si el, suntem mai putin aventurieri in viata si mai mult in stiinta, aici, da, suntem chiar foarte aventurieri. Si pe urma, stiti cum spunea Coanda: „E bine ca omul sa traiasca acolo de unde a baut prima apa!” (e vorba de memoria apei, un alt subiect care m-a pasionat si despre care am putea purta o discutie separata). Dimpotriva, la expozitiile si saloanele de inventica la care am fost, am simtit chiar o nuanta de nationalism care nu imi e caracteristica, in sensul ca simteam nevoia sa demonstrez ce facem noi aici si ca nu-mi e rusine ca sunt romanca. Nivelul potentialului creator in Romania este destul de ridicat, si eu sunt foarte multumita de studentii pe care ii am. Se ridica o generatie in care am foarte mare incredere. Sunt sigura ca nivelul cercetarii romanesti va fi sustinut de acesti tineri. Sigur ca nu sunt toti geniali, dar cei buni sunt in numar suficient de mare, ca eu sa fiu optimista.
Corina Pavel

 

Sursa: http://www.formula-as.ro/2004/613/diverse-13/minunile-d-nei-marioara-godeanu-4977

Program conferinte „ECOVITA”, 2012


Puteti participa si de asemeni sa va anuntati familia si prietenii!

PROGRAM CONFERINTE ECOVITA 2012

Vă aşteptăm cu mult drag la acest eveniment dedicat sănătăţii omului, autocunoaşterii şi regăsirii armoniei între noi şi mediul în care trăim!

ECOVITA
 “OM SANATOS intr-un MEDIU CURAT”

care va avea loc în perioada 15 – 17 iunie 2012, la Centrul expoziţional Expo Transilvania din Cluj-Napoca, str. Aurel Vlaicu FN.

Evenimentul este structurat pe mai multe secţiuni – conferinţe, simpozioane, workshop-uri, expoziţie, demonstraţii sportive, prezentări de carte.

Tematica expoziţiei:

TERAPII ALTERNATIVE

EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE
– medicina bio-informaţionala
– psihoevaluare şi psihoconsulting

NUTRIŢIE, ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ
Alimentaţie naturistă
Produse bio
– Suplimente alimentare, vitamine, minerale
Produse dietetice
Produse apicole
Plante medicinale, ceaiuri, tincturi, siropuri, uleiuri

TERAPII TRADIŢIONALE ORIENTALE

COSMETICE ORGANICE ŞI PRODUSE BIO PENTRU ÎNGRIJIRE PERSONALĂ

DEZVOLTARE PERSONALĂ, SPIRITUALITATE

WELLNESS

LITERATURĂ DE SPECIALITATE

SPORT, AGREMENT ŞI TURISM PENTRU SĂNĂTATE

SĂNĂTATE PRIN ARTĂ

Vă aşteptăm să participaţi la acest eveniment în calitate de conferenţiar, participant la conferinţe şi workshop-uri, expozant sau vizitator. Termenul limită de comunicare a intenţiei dumneavoastră de participare este data de 28 mai 2012.

Programul de vizitare al targului este zilnic 10-19

Informaţii şi rezervări la Expo Transilvania
Organizator târg Adela Sastras
Tel./Fax: 0264-419043, 0264-419075
e-mail: expo-transilvania@expo-transilvania.ro, ecovitacj@yahoo.com

 

Sala de conferinte TRANSILVANIA

Vineri 15 iunie 2012

16.00 – 16.30Miracolul terapiilor alternative – Prof. Elena Bucur

16.30 – 17.10 Cancerul – o abordare holistica – Ada Anastasiu – psiholog/co-responsabil proiect Curcubeu

17.10 – 17.50 – Rolul tot mai hotarator al unei nutritii sanatoase si echilibrate. Rolul deosebit al tratamentelor naturiste in rezolvarea problemelor de sanatate, importanta deosebita a Antioxidantilor in protejarea celulelor. – Dr. Ioan-Adrian Nicula – Centrul medical ALCOOR

17.50 – 18.20
18.20 – 19.00 –
Metode de ridicarea nivelului de constiinta – Szilagyi Geza – consultant naturist

Sambata 16 iunie 2012

10.00 – 10.30 – Vorbirea sanatoasa – Conf.dr. Carmen Vasile

10.30 – 11.10 – Prima serie ardeleana de Dascali Curcubeu. O campanie de educatie holistica – Conf.dr. Vasile Paun-Anghel

11.10 – 11.40 – Ganoderma Lucidum, in terapia holistica – Adriana Parau – pneumolog, homeopat

11.40 – 12.30 – Aura – energetica, analiza aurei – Jakab Attila – ATM BIOFARM

12.30 – 13.00 – Legea iubirii, rolul femeii in Misiunea România, transformari vibrational-energetice: UNIVERS – TERRA – OM (ADN) – Constantin Dorneanu – astrolog

13.00 – 13.30 – Tehnica Hemi-Sync, mijloc modern de tratament, introspectie si dezvoltare spirituala – Conf.dr. Petru Stetiu si Ana Stetiu

13.30 – 14.00 – Rolul compozitiei chimice a apei in accidentele vasculare – Biolog dr. Ioan Colcear

PAUZA DE PRANZ   14.00 – 15.00

15.00 – 15.40 – Uleiuri esentiale: Uleiuri terapeutice – Kristina Starmueller – Terapeut

15.40 – 16.00 – Prezentare de carte -„Pasi spre inaltare” -Anca Revnic

16.00 – 16.40 – Vindecarea naturala a cancerului – Dr. Crina Veronica Veres – Terapeut

16.40 – 17.20 – Conceptul de sanatate din perspectiva Sahaja Yoga – Asociatia Sahaja Yoga

17.20 – 18.00 – Importanta deosebita a APEI, a APEI PIMAG NIKKEN, ca nutrient esential, in mentinerea unei bune stari de sanatate. – Dr. Ioan-Adrian Nicula – Centrul medical ALCOOR

18.00 – 18.40 – Schimbarea interioara, esenta progresului spiritual – Diana Harja – artist vizual

18.40 – 19.30 – Clopote tibetane – Toke Zoltan, Ungaria

Duminica 17 iunie 2012

09.30 – 10.30   Prezentarea programului P 77 – Gheorghe Iovu – Compozitor si interpret muzica terapeutica

10.30 – 11.00 – Proiectul Curcubeu – o comunitate a bucuriei si buna-starii – Gavrila Arion

11.00 – 11.30 – Prezentare de carte „Taine si descoperiri sfinte” – Maria Sandor

11.30 – 12.10 – Triada ignorantei: imbracaminte neadecvata – blocaj energetic – boala – Constantin Dorneanu – astrolog

12.10 – 12.50 – Calatoria Inimii prin centrele de lumina (ashramuri) din India – Diana Harja – artist vizual, Timisoara

12.50 – 13.20 – Apa alcalina – un miracol la indemana tuturor – Laura Bran – Jurist

13.20 – 14.00 – Terapia prin arta – Elena Ignat Raza Ra – Terapeut

PAUZA DE PRANZ   14.00 – 15.00

15.00 – 15.40 – Sistemul imunitar si sistemul digestiv – Krisztina Starmuller – Terapeut,  – Eugen Pascotescu – Terapeut

15.40 – 16.10 – Realitatea spirituala a creierului uman – Prof. Lucia Vlad

16.10 – 16.40 – Cavitatea bucala – instrument de cunoastere in spiritualitate – Ioana Carmen Costras – Medic

16.40 – 17.10 – Redobandirea si mentinerea starii de sanatate in mileniul III – Florica Opris

17.10 – 17.40 – Dacian Marin Bica – Fizician

17.40 – 18.00

 

PROGRAM WORKSHOPURI ECOVITA 2012

Sala de WORKSHOP

Vineri 15 iunie 2012

16.00 – 17.00 – Coral Club – Concept de sanatate (apa, deparazitare, detoxifiere, nutritie si protectie) – Pe baza cercetarilor lui Henry Coanda – Calin Teodor Roman – Terapeut

17.00 – 17.30 – Prezentare de carte „Iubirea Esenta a Vietii” – Bianca Gai

17.30 – 18.30 – Dansul Hula – pastrarea traditiei si intelepciunii in HawaiiAna Maria Balazs – Terapeut

18.30 – 19.00

 

Sambata 16 iunie 2012

10.00 – 11.00 –

11.00 – 12.00 – Metode de diagnosticare ENERGETICA: Pe IRIS – AURA – CAMPUL ENERGETIC,ca metode de diagnosticare deosebit de eficiente si sigure.  – Dr. Ioan-Adrian Nicula – Centrul medical ALCOOR

12.00 – 13.00 – MA-URI – masaj, bodywork&Huna: navigand pe Oceanul Vietii – Ana Maria Balazs – Terapeut

13.00 – 14.00 – Meditatie de armonizare – Anca Revnic

PAUZA DE PRANZ 14.00 – 15.00

15.00 – 15.30 – Coral Club – Concept de sanatate (cel mai puternic antioxidant: microhidryn) – Calin Teodor Roman – Terapeut

15.30 – 16.00 – Workshop mandale  – Daniela Mihalceac

16.00 – 17.00 – Tehnica Hemi-Sync, mijloc modern de tratament, introspectie si dezvoltare spirituala – Conf.dr. Petru Stetiu si Ana Stetiu

17.00 – 18.00 – Apa alcalina – un miracol la indemana tuturor – Laura Bran – BIOEDENLINE

18.00 – 19.00 – Dezvoltarea Raindrop TechniqueÒ de fondatorul Gary Young – Krisztina Starmuller  – Terapeut

 

Duminica 17 iunie 2012

10.00 – 11.00 – Activarea energiei Kundalini si echilibrarea energetica – Prof.dr. Janina Flueras – Asociatia Sahaja Yoga

11.00 – 12.00 – Creez sau descopar realitatea? Cum devin observator (martor) a ceea ce este deja creat? Idei si exercitii pentru un salt cuantic in constiinta. – Mariana Dragomir si Vasile Paun-Anghel

12.00 – 13.00 – Tehnici de eliberare emotionala – Dr. Crina Veronica Veres – Terapeut

13.00 – 14.00 – Ingrijirea copiilor in lumina „Conceptului Continuum”. Exercitii de legat esarfa/cuibarelul si discutii pe tema „De ce e alaptarea in public tabu?” – Claudia Neacsu

PAUZA DE PRANZ  14.00- 15.00

15.00 – 16.00 – ANESTEZII. DEBLOCARI ENERGETICE. Metode de Reechilibrare Energetica si Magnetica. – Dr. Ioan-Adrian Nicula – Centrul Medical ALCOOR

16.00 – 17.00 – Terapia YUMEIHO – Adrian si Sandra Ladar – Terapeuti

17.00 – 18.00 – Inteligenta inimii – Prof. Lucia Vlad

Comorile ascunse din visele noastre


de Catherine Shainberg, PhD

Traim in corpul nostru, dar deseori uitam cat de conectati suntem, de fapt, cu el. Ne purtam ca si cum corpul nostru ar fi o fiinta extraterestra, cu care nu putem discuta, care trebuie dus in alta parte – ca un obiect – pentru a fi reparat. Traim abundenta normala de senzatii, emotii, sentimente si chiar dureri – dar, cu toate acestea, se pare ca nu putem intelege modul in care putem sa intervenim, puternic si eficient, pentru sanatatea propriului nostru corp. In schimb, ne cedam puterea noastra medicinii academice si medicamentelor, doctorului sau terapeutului, chiropracticianului, farmacistului, vindecatorului – sau chiar prietenilor nostri. Si de multe ori facem acest lucru, fara sa ne punem intrebarea „Pot sa ma vindec singur?”

Comoara se afla in visele noastre

Atunci cand vorbim despre sau cu corpul, este cel mai bine sa folosim imagini. Asta, pentru ca imaginile sunt limbajul pe care corpul il intelege mai bine decat cuvintele. Pentru a intelege ceea ce vreau sa spun, va voi spune o poveste:

Traia odata in Cracovia, un evreu care se numea Itzik, fiul lui Yekel. Plin de datorii si avand responsabilitatea unei familii numeroase; el tanjea dupa ceva sau cineva care sa il elibereze de poveri. Dar nimic nu se vedea la orizont.

Intr-o noapte, Itzik a visat ceva ciudat. S-a vazut ca era la Praga si statea sub un pod construit peste raul Vltava, foarte aproape de palatul regelui. O vocea i-a spus: “Sapa”! Dar cand s-a trezit, Itzik nu a luat in considerare visul, ca si cum ar fi fost o nalucire. Simtea ca nu are nici resursele si nici puterea de a calatori atat de departe.

Dar visul tot revenea. Noapte de noapte, visa acelasi lucru. Intr-un final Itzik si-a dat seama ca nu va avea pace pana cand nu va merge in indepartata Praga, sa verifice daca era adevarat.

Cand a ajuns in capitala, extenuat si infometat, Itzik s-a dus direct la palatul regelui. Acolo, a recunoscut podul din visul sau, exact asa cum il vazuse in vis. Dar erau si soldati care pazeau podul. Ce sa faca?

A hotarat sa spuna, pur si simplu, adevarul. Si, dupa cum va inchipuiti, revelatiile lui Itzik i-au facut pe soldati sa rada si sa il tachineze. Unul dintre ei, i-a spus, razand, “Si eu am visat o comoara ingropata in Cracovia, in semineul din casa evreului Itzik! Si chiar acum ma duc dupa ea!”

Cand a auzit aceste cuvinte, Itzik, s-a iluminat brusc. S-a grabit sa se intoarca la Cracovia, a dat la o parte pietrele din semineul lui – si, surpriza! Acolo era o comoara.

Primul si cel mai evident mesaj al acestei povesti hasidice celebre este ca in interiorul nostru se afla o comoara, intotdeauna la indemana noastra. Dar ca aceasta comoara apare in visele noastre reprezinta un mesaj care e, de obicei, mai putin inteles sau sesizat.

Dar daca intelegem complet povestea, putem observa ca ni se spune ca in insasi starea noastra de vis se afla raspunsul la problemele noastre. In aceasta poveste, visatul este bagheta magica care disperseaza norii, deschide usile incuiate, misca muntii, curata panzele de paianjen si oglinzile murdare si releva comoara ascunsa din fiecare dintre noi.

E adevarat? Chiar putem sa ne folosim de visele noastre, pentru a ne curata corpul fizic, mental, emotional si spiritual?

Ca sa putem raspunde la aceasta intrebare, trebuie sa ne intrebam mai intai: “Ce este visatul?”

Doua creiere incompatibile

Avem doar un singur corp, dar avem doua maini, doua picioare, doi ochi si doua creiere. Fara aceste “perechi”, nu am putea nazui catre tensiunea echilibrului. Cu toate acestea, din pacate, o parte din mintea si din corpul nostru se atrofiaza, iar acest lucru slabeste si submineaza cealalta parte. De exemplu, daca va folositi prea des mana dreapta, se dezechilibreaza simetria naturala a posturii voastre.

Cele doua creiere (ca sa simplificam discutia, le vom numi creierul stang si creierul drept), prin traditie nu au convietuit fericiti unul langa celalalt.

Creierul stang a dominat modul nostru de gandire, de la aparitia Iluminismului stiintific. El se ocupa de logica, limbaj, abstractizari, matematici, fizica, rezolvarea de probleme. Gandirea lui este secventiala, liniara, rationala si obiectiva. Activitatea lui se bazeaza pe legea cauzei si a efectului. Creierul stang tinde sa subaprecieze si sa submineze creierului drept cel subiectiv.

Pe de alta parte, creierul drept este implicat, in special, in tot ceea ce tine de corp si manifestarile lui de genul senzatii si emotii. Creierul drept interpreteaza expresiile faciale si miscarile corpului. El descifreaza viteza fulgerului, semnalele complexe si le reconstruieste pentru a invata. Astfel, de exemplu, creierul drept nu doar ca raporteaza aspectul si averea altor oameni, dar si face o evaluare a starii lor emotionale profunde.

Creierul drept opereaza instantaneu, holistic si intuitiv. In limba engleza, acest lucru este exprimat atat de corect, in constructia suntem “in-formati” de catre creierul drept, care preia tiparele, modeleaza si interactioneaza cu formele. Deci, cilii nostri pentru miros sunt „in-formati” de forma moleculelor care plutesc spre nasurile noastre. In urechile noastre sunt imprimate unde de tipare de sunet, iar in ochi, lungimea de unda a radiatiei electromagnetice.

Creierul drept nu doar ca primeste, dar si reactioneaza la impulsurile lumii exterioare si a fluctuatiilor din corpurile noastre. Face acest lucru, adunand gramezi de tipare, forme si miscare, in constiinta noastra. Creierul nostru drept interactiv viseaza activ, zi si noapte.

Atunci, de ce subevaluam aceasta parte geamana din noi? Daca suntem dreptaci, ne-am gandit vreodata sa ne taiem bratul stang – pur si simplu, pentru ca nu este la fel de folositor ca si cel drept? Cine ne spune ca creierul nostru drept nu e folositor?

Raspunsul este, bineinteles, creierul stang! Creierul stang pretinde atentia noastra si refuza sa renunte la prerogativele sale. Ne spune ca cunoasterea creierul drept este reprezentata de vise – iar visele sunt doar fantezii. Dar chiar asa sa fie?

Visatul  si fantezia

Inainte de a trece la descrierea puterilor uitate ale visatului, trebuie sa dam la o parte ideea ca visatul si fantezia sunt unul si acelasi lucru.

Creierul stang, deoarece are multa vointa, este agresiv si competitiv, isi traseaza obiective si porneste sa le duca la indeplinire. Fantezia este modul creierului stang de a deturna adevarata noastra visare, de la scopurile sale.

De exemplu, putem avea fantezii ca seful nostru este concediat, deoarece a furat banii companiei, si, surpriza, ni se ofera noua postul lui! Fantezia se serveste pe sine. Cererile noastre, asteptarile, dorintele, dorurile noastre dar si resentimentele ne coloreaza fantezia si rezultatele sale.

Adevarata visare nu are de-a face cu asemenea rautati. Reactia ei este jucausa, asemanatoare celei a unui copil. Daca faci o grimasa, va scoate limba. In fata unei femei frumoase, se va lumina, plina de arome minunate si peisaje extraordinare.

Visatul raspunde la ceea ce percepe, dar nu in mod simplist, prostesc, ci intr-un mod direct, spontan si creator.

Noi numim aceasta visare, “IMAGINATIE ACTIVA”.

“Hrana sanatoasa” a inrudirii.

Imaginati-va un copil despartit de mama sa, la o varsta frageda. El plange si plange – si continua sa planga si la maturitate.

Cu ce se hraneste? Cu cuvinte. “Vorbitul vindeca”. Din pacate, vorbitul vindeca doar mintea. Nu poate avea efect asupra bietului corp, care inca tanjeste dupa mainile si mangaierile blande ale mamei, dupa sunetul dulce al alintarilor sale, dupa stralucirea ochilor si a zambetului sau.

Cuvintele doar infasoara mai bine, in jurul corpului in suferinta, povestea tragica a pierderii. Ele nu pot vindeca corpul de foamea care il mistuie.

Doar “in-formand” creierul drept – prin IMAGINATIA ACTIVA care ii hraneste experientele traite, relatiile intrupate, sustinerea de care are atat de disperat nevoie – doar in acest mod poate fi abordat vidul lipsei de structura. In-formand creierul drept prin IMAGINATIE ACTIVA, structurile de configuratie, denaturate de lipsa timpurie, pot fi descoperite si reconfigurate.

Cum putem in-forma creierul drept, prin IMAGINATIE ACTIVA?

Cum functioneaza, de fapt?

Pentru inceput, printr-un terapeut sau orice alt fel de ajutor, creierul drept preia instantaneu sunetul urechii care asculta, privirea ochilor iubitori, simtirea mainii care mangaie corpul sau chiar si prezenta lui in apropiere. Jumatate din vindecare se face prin prezenta atenta, prin grija sau atingere.

Chiar si la distanta, creierul drept se comporta ca un radio, receptionand forma acestor frecvente iubitoare. Noi traim acest fenomen in viata cotidiana, atunci cand ne gandim la o persoana si ea ne suna in urmatoarea ora sau a doua zi. Imaginea chipului acelei persoane si emotia generata in creierul nostru drept, trimite un semnal localizat spre cealalta persoana, la fel cum o statie radio trimite semnale specifice pentru a fi receptionate. Rezonanta la ganduri subtile si sentiment sunt atributele creierului drept.

Ingrijirea personala a durerilor noastre

Datorita abilitatii creierului drept de a functiona asa cum am descris mai sus, nu trebuie sa asteptam ca sa functionam corect! Ajutandu-ne pe noi, altii ne pot stimula receptivitatea. Dar putem avea grija de pe noi insine, in acelasi mod. De fapt, fiind tot timpul prezenti in corpurile noastre, putem face ca acest lucru cu mai multa putere decat oricine altcineva. Avem nevoie doar sa ne intoarcem toate simturile in interior si sa ascultam propriile noastre nevoi.

Cu ce incepem? Cu corpurile noastre. Mai intai, incepem reconfigurarea configuratiilor de lipsa, avand grija de durerile si disconforturile din corpul nostru.

Cand ne contractam de durere si incercam sa ne indepartam de ea, sustinem tiparul lipsei.

Cand ne depasim impulsul natural de fuga si incepem sa ii oferim creierului drept, experientele, energiile subtile si sustinerea de care corpul nostru are nevoie, putem inversa configuratia negativa si crea  vindecare.

Iata cum putem face acest lucru:

Abordarea durerii personale

Inchideti ochii, respirati incet de 3 ori si numarati de la 3 inapoi la 1. Vedeti cifra 1, inalta, clara si foarte luminoasa.

Acum, intoarceti ochii spre interior – in interiorul corpului vostru – lasati ca vederea voastra sa se duca in zona durerii fizice, emotionale sau mentale. Lasati-va in-formati de durere: Cum arata? Ce culoare are? Cum miroase? Are textura sau sunet? Este rece sau calda? Acuta sau surda? Uda sau uscata? Descrieti-va voua insiva, tot ce “vedeti” despre durere.

In timp ce facem acest lucru, veti fi impulsionati sa faceti ceva in legatura cu ceea ce “vedeti”. De exemplu, sa ne imaginam ca sunteti in-formati ca aveti o fractura mica a unui os. Cum puteti sa o abordati? Raspunsul se afla doar in propriile voastre impulsuri interioare. Va jucati, asa cum faceati cand erati copii. Improvizati. De exemplu, poate va va veni ideea sa umpleti crapatura cu o raza de soare. Sau poate veti avea impulsul sa o lipiti cu o pasta alba ca guma de mestecat. Gasiti-va propriile imagini. Ati primit imaginea interioara a unei fracturi si ii raspundeti tot cu o imagine.

Astfel, va hraniti creierul drept. Prin retelele neuronale, aceasta noua imagine ii este trimisa osului. Osul vostru, informat corespunzator, grabeste vindecarea.

Va rog sa nu credeti ceea ce va spun! In schimb, testati-o in mod activ.

Cuvintele nu pot in-forma. Dar imaginile receptionate, traite complet si intrupate pot face acest lucru. Data viitoare cand va mai doare ceva, folositi IMAGINATIA ACTIVA, ca sa va vindecati.

Reactia la in-formarea interioara

Durerea – contractia – nu este singurul mod in care putem accesa creierul drept.

Relaxarea ofera o in-formare la fel de potrivita. De exemplu, cand motaiti dar nu ati adormit inca, brusc e posibil sa simtiti ca sunteti invadati de senzatii neobisnuite, de culorii vii, lumini, imagini ciudate sau imagini juxtapuse. Aceste imagini (numite hipnagogice) reveleaza contururile din creierul vostru drept. Cand sunteti pe cale sa adormiti, iar stimulii exteriori sunt inchisi sau muti, creierul drept iese la suprafata ca o insula, din uitarea somnului.

Visele voastre va ofera un alt puzzle neterminat, la care puteti sa va aduceti propriul aport. De exemplu, visati ca sunteti inghititi de un torent de apa. Va treziti si simtiti ca va este frica. Dar, dupa ce contemplati putin, va dati  seama ca viata voastra este mult prea ocupata si ca voi nu mai detineti controlul. Ce e de facut, in acest caz? Va sunati, panicati, terapeutul? Posibil. Dar o modalitate mai buna este sa va asezati, sa inchideti ochii si va reintoarceti in vis. Aceasta metoda de a va aborda fricile este mai rapida si mai ieftina si va ofera posibilitatea de a fi liberi si independenti.

Iata cum ati putea proceda:

Abordarea visului

Inchideti ochii, respirati incet de 3 ori si numarati de la 3, inapoi la unu. Vedeti cifra 1, inalta, clara si foarte luminoasa.

Acum, reintoarceti-va in vis. Vedeti cum sunteti inghitit de torentul de apa. Cum va puteti salva singuri?

Ati putea, de exemplu, sa va relaxati complet si sa va lasati purtati de apele involburate. In curand ajungeti pe o mare calma. Sau puteti sa va agatati de o creanga si sa urcati pe ea, pentru a iesi din apele involburate. Sau ati putea decide sa va scufundati, pur si simplu, la fundul apei, sa ramaneti acolo, devenind insasi apa, apoi sa iesiti la suprafata si sa va dati seama ca apele sunt calme. Vedeti ce se intampla.

Cand simtiti ca miscarea s-a sfarsit, expirati si deschideti ochii.

Deci aveti multe optiuni. Dar va rog sa va amintiti acest lucru: atunci cand reintrati in vis, doar una dintre aceste posibilitati va iesi la suprafata. Imaginea din vis si optiunea pe care v-o ofera sunt si diagnostic si vindecare. Veti gasi rezolvarea unei imagini difícile, prin desfasurarea visului vostru activ si in cardul acestui proces va in-formati corpul de scaderea intensitatii furtunii fizice, emotionale sau mentale. Ati participat direct la propria voastra vindecare.

Dialogul cu creierul vostru drept

Veti fi satisfacut, daca doar reactionati la o durere sau la un vis? Cum ar fi daca ati vorbi direct, cu creierul vostru drept? Stiti ca are nevoie de ajutorul vostru, ca sa revina la starea de sanatate si sa ramana asa. Nu sunteti tentati sa aflati ce comoara se afla sub  semineul vostru emotional? Sa dati la o parte pietrele, care v-au limitat si v-au ascuns ceva? Sa va afundati nestingheriti in spatiul din voi, care tocmai s-a deschis?

Pentru asta, trebuie sa actionati. Trebuie sa puneti o intrebare si sa asteptati ca raspunsul sa ajunga la voi – nu in cuvinte, ci printr-o experienta 3D completa, cu sunet stereo.

Creierul vostru drept este ca un copil bine ingrijit. Cu cat indraznesti sa ii pui mai multe intrebari, cu atat va fi mai activ, mai plin de viata si mai jucaus. Foarte curand, va materializa bucuros cornul abundentei din lumea sa ascunsa. Copilul vostru plangacios devenit un adult trist, se satura brusc.

Daca va dati atentie voua insiva, sunteti hranit, imbogatit, miscat si transformat. Vechea configuratie a pierderii si a saraciei se destrama, se transmuta si ajunge in taramul promis, al laptelui si mierii. Abundenta, bogatie, creativitate, bucurie, gratie divina, iubire, frumusete – toate rasarite din taramul interior.

Ca sa ajungeti la acest lucru, folositi aceasta in-formare:

Dialogul cu propria voastra lume a visului

Inchideti ochii, respirati incet de 3 ori si numarati de la 3 inapoi la 1. Vedeti cifra 1, inalta, clara si foarte luminoasa.

Imaginati-va ca stati pe o pajiste si priviti cerul limpede, albastru. Va intindeti la soare, prindeti o raza de soare si o folositi ca sa desenati un cerc de lumina, in partea dreapta a cerului. Expirati si lasati bratele in jos.

Priviti in interiorul cercului de lumina si vedeti ce minuni apar in fata ochilor vostri. Cand ati vazut, daca e nevoie raspundeti direct. Sau daca imaginea va completeaza si va satisface, expirati si deschideti ochii.

Exista o varietate infinita de moduri de a lua legatura cu SURSA IMAGINARA.

Puteti obtine indicii despre cum sa faceti acest lucru, daca va modelati dupa POET.

Poetul locuieste in teritoriu nimanui, cel dintre imagini si cuvinte.

El ne scoate din modul nostru normal de a vedea imaginile, prin juxtapunere sau pe sarite, intr-un mod paradoxal sau prin efecte neasteptate, catre schimbari bruste de directie. Configuratiile dense sunt inlaturate, iar unele noi se reconfigureaza.

Puteti invata foarte multe din maiestria poetului.

Reamintiti-va ca creierul vostru stang vrea sa discrediteze tot ceea ce tocmai ati citit.

Creierul vostru drept, in schimb, prinde momeala tiparului, imaginii, atingerii, sunetului, mirosului si gustului.

Va veti hrani copilul interior, cu mancarurile sanatoase ale imaginatiei?

Daca veti proceda asa, nu numai ca va veti vindeca, dar va veti si propulsa catre aventuri noi si incitante.

Ca si Itzik din Cracovia, daca veti participa activ in propriul vis, veti descoperi comorile ascunse in inima voastra. Acolo se afla mostenirea innascuta legata de sanatate, de abundenta, de fericire si de o viata echilibrata.

Sursa: Editura FOR YOU

Cauzele spirituale ale bolilor, necazurilor şi suferinţelor noastre


 Majoritatea oamenilor privesc boala ca pe un ghinion în viaţa lor, o nedreptate, mai ales dacă este vorba de o maladie ereditară sau e luată de la cineva. Orice boală sau accident apărut în viaţa ta a fost provocat de tine. Boala este pur şi simplu  un semnal al corpului tău.

Supraconştiinţa ta, latura ta divină, Dumezeu din tine, îţi trimite un mesaj ca să-ţi atragă atenţia asupra faptului că în acţiunile, vorbele şi gândurile tale este ceva care se opune legii iubirii. De aceea este necesar să captezi mesajul şi să mulţumeşti supraconştiinţei tale că ţi l-a transmis. Dacă nu reuşeşti să descifrezi mesajul, bolile şi accidentele tale nu vor face decât să se intensifice.   

Cănd starea de rău persistă, e timpul să vezi neapărat despre ce e vorba. Dacă boala e puternică înseamnă că ea s-a instalat în tine de multă vreme. Este sufletul tău care strigă ajutor. Trebuie să revii pe drumul cel bun, pe drumul dragostei.

Fiecare boală, indispoziţie sau accident nu este decât un semnal. Boala încetează de îndată ce ai înţeles mesajul. Cu cât doreşte omul mai mult să se schimbe cu atât mai repede şi mai uşor se desfăşoară însănătoşirea lui.

Bolile sunt cu miile, iar cauza este una singură: insuficienta iubire de Dumnezeu. De îndată ce încetăm să năzuim către Divin noi ne cufundăm în uman şi începem să depindem de acesta, adică de viaţă, desfătare sexuală, mâncare, dorinţe şi conştiinţă. Cu cât depindem mai mult de acestea cu atât mai mare va fi îmbolnăvirea.

Toate aceste boli se lecuiesc într-un singur mod: să accepţi pierderea umanului, să vezi în aceasta voinţa divină şi să înţelegi că fără boală nu există dezvoltare spirituală. Boala este un bec roşu care ne avertizează asupra faptului că noi ne aflăm pe un drum greşit.

Dacă ani în şir faci prostii, repetând greşelile, vine o vreme a plăţii prin boala pe care singur ţi-ai creat-o. De fapt boala se datoreşte pierderii divinului din noi, iar însănătoşirea este rezultatul restabilirii acestei legături. Practic te vindeci trupeşte dacă te-ai vindecat sufleteşte.

Noi oamenii suntem alcătuiţi din trei componente: trup, suflet şi spirit,  asemeni Sfinei Treimi: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh şi orice dezechilibru al uneia din cele trei structuri ne aduce suferinţă.

Boala şi starea de rău sunt opuse sănătăţii şi stării de bine şi se manifestă în realitatea ta din vina ta. Tu nu poţi să fii bolnav fără ca la un anumit nivel să-ţi cauzezi boala şi poţi să te faci iarăşi bine într-o clipă, pur şi simplu decizând aceasta.

Oamenii care nu cred în Dumnezeu sunt mai expuşi bolilor datorită coeficientului de imunitate care este foarte scăzut, De acea, oamenii credincioşi sunt mai sănătoşi psihic şi fizic decât cei care nu au credinţă. Drumul însănătoşirii este drumul câtre Dumnezeu.

Toate bolile sunt autocreate. Până şi doctorii îşi dau seama acum de modul în care oamenii se autoîmbolnăvesc. Oamenii cu un orgoliu interior crescut atrag boala şi nenorocirea.   

Boala ne obligă să ne schimbăm lăuntric, să ne transformăm, să acumulăm iubire pentru Dumnezeu. Cu cât mai puternic se schimbă omul lăuntric în direcţia bună cu atât mai puţine medicamente îi sunt necesare şi mai repede poate învinge boala. 

Întotdeauna bolile apar în câmpul energetic al omului cu mulţi ani înainte ca ele să se manifeste în planul fizic. Câmpul energetic este primordial în raport cu corpul şi îi determină acestuia soarta, caracterul şi starea fizcă. Organismul trebuie să blocheze programele distructive ce au pătruns în câmpul omului. Cu cât este mai puternic şi mai periculos programul distructiv, cu atât mai eficientă şi mai sigură poate să fie blocarea acestuia, adică boala.

Când omul încalcă Legile Supreme se abate de la calea sa de evoluţie, i se deformează structura energetică, apar breşe în sistemul său defensiv şi el devine o pradă uşoară pentru virusu, care îndeplineşte funcţiile unui program punitiv. Omul începe să fie bolnav. Bolile grave contribuie la protejarea structurii spirituale.

Dacă distrugem armonia dintre noi şi univers vom avea parte de boli, nefericire, necazuri şi suferinţe.

Gândurile sumbre, pline de neîncredre, grijile, ura şi frica, împreună cu rudele lor: anxietatea, amărăciunea, nerăbdarea, avariţia, lipsa de amabilitate, obiceiul de a judeca pe alţii şi de a-i condamna, toate acestea atacă trupul la nivelul celulei, ceea ce va conduce la suferinţă, nefericire şi deprimare. În aceste condiţii este imposibil să ai un corp sănătos.

Prin gândurile, dorinţele şi obiceiurile noastre inducem sănătate sau boală în corpul fizic. Noi suntem singurii răspunzători pentru starea noastră de sănătate, pentru fericirea şi nereuşitele noastre. Nu Dumnezeu ne trimite boli, accidente sau suferinţe, ci noi ni le creem singuri prin gândurile noastre distructive. Cu alte cuvinte, culegem ce am semănat în trecut. Sentimentul de prosperitate prin rezonanţă atrage prosperitatea.

A-ţi fi teamă de o boală înseamnă a-i înlesni evoluţia, a o provoca. Dacă aveţi gânduri despre boală şi suferinţă trupul va atrage aceste gânduri în corpul fizic.

Gândiţi-vă că întâmplările nu sunt cauze ci efecte ale stării mentale în care vă complaceţi.

Boala nu trebuie considerată ca o pedeapsă sau ca o nedreptate. Ea este cel mai drept act din existenţa noastră, pentru că a fost generată de comportamentul nostru mental şi afectiv. Prin gând omul se îmbolnăveşte şi tot prin gând el se vindecă.  

Orice boală porneşte din minte. Mulţi bolnavi îşi pregătesc în mental, cu străduinţă, anii de-a rândul, o înbolnăvire definitivă. Nimic nu se manifestă în corp fără să aibă un prototip mental corespunzător.

Adevărata vindecare începe în momentul în care ne gândim ce am vrea să facem atunci când ne vom recâştiga sănătatea. Nu tratamentul medical este cauza vindecării, ci credinţa fermă. De veţi crede, toate sunt cu putinţă celui care crede. (Marcu 9, 23)

Când suntem bolnavi să cerem să ni se dea sănătate şi nu să fim vindecaţi de boală.

În cazul unui om bolnav, cu cât vă temeţi mai mult pentru el cu atât produceţi un rău mai mare şi-l împiedicaţi să supravieţuiască.

Când se îmbolnăveşte cineva să-i acordăm un ajutor minim şi foarte detaşat, nu unul sufocant. Atenţia exagerată în timpul bolii întreţine boala şi dependenţa.

Dacă compătimeşti un om, te poţi îmbolnăvi. Pe om poţi să-l ajuţi, dar nu să-l compătimeşti. Compătimirea se adresează corpului şi poate prejudicia spiritul omului. Când compătimeşti un om bolnav înseamnă să nu fii de acord cu boala lui, dar nu iei în considerare cauzele spirituale ale bolii respective, care favorizează destrămarea spiritului. De aceea, boala trebuie acceptată cu smerenie. Singura soluţie a celorlalţi este  să se roage pentru sănătatea lui, dar nu să-l compătimească.         

Medicul pansează rana şi Dumnezeu o vindecă. Când rana este tratată cu iubire ea se vindecă repede. Vindecarea poate fi instantanee sau poate dura o viaţă, în funcţie de cât de mult a-ţi capitulat în faţa iubirii. În măsura în care putem păstra în suflet starea de bucurie şi iubire vom putea să învingem treptat orice boală. Vindecările au loc doar atunci când greşelile sunt plătite, lecţiile învăţate, atenţionarea luată în seamă.  

Nu este suficient să acceptăm boala,  trebuie să ne bucurăm că ea ne salvează sufletul şi trupul. Noi trebuie să acceptăm toate umilinţele, neplăcerile pricinuite trupului nostru prin intermediul cărora ni se purifică sufletul.

Obiceiul oamenilor de a discuta în societate despre simtomele diverselor boli, cauzele lor, morţi, agonii şi scene de coşmar atrag asupra lor un torent de impresii dăunătoare, care le vor pricinui boli şi suferinţe.  

Să nu uitaţi locul în care v-aţi născut. De locul în care aţi văzut lumina zilei şi de poporul din care vă trageţi v-a leagat şi vă leagă întotdeauna energii uriaşe, cu influenţe nebănuite. Să nu uitaţi că un om bolnav va fi ajutat cel mai bine să se vindece în locul în care s-a născut, pentru că numai acolo paternul lui bioenergetic funcţionează cel mai bine.

Dacă avem curajul să fim cinstiţi cu noi putem uşor să observăm că: jumătate din viaţă ne străduim să ne distrugem sănătatea pentru avere,  pentru ca apoi  în cealaltă jumătate să cheltuim averea pentru a ne recâştiga sănătatea, cât se mai poate din ea.

Continuarea se poate accesa printr-un click aici:  Cauzele spirituale ale bolilor, necazurilor si suferintelor noastre.

Otrava din capsule


Vaccinarea împotriva gripei porcine poate fi folosită ca modalitate abuzivă de implantare cu microcipuri


O ipoteză cutremurătoare, dar foarte realistă

 

de Bianca Andrei

Dieta, injecţiile şi interdicţiile se vor combina, de la vârstă foarte timpurie să producă acel tip de caracter şi tip de credinţe pe care autorităţile îl consideră dezirabil şi orice critică serioasă a puterii va deveni imposibilă psihologic.” – Bertrand Russell, 1953

Medici, terapeuţi naturişti,  persoane implicate în domeniul farmaceutic şi al producerii microcipurilor ne dezvăluie o nouă modalitate de implantare în fiinţele umane, fără ştirea acestora, a microcipurilor: vaccinarea împotriva gripei porcine.

Jane Burgermeister,  cea care a demascat crima ce este pe cale să fie comisă prin vaccinarea împotriva gripei porcine datorită toxicităţii acestui vaccin, mai periculos decât boala de care ar trebui să ne ferească, ne arată un alt scop cutremurător al acestei campanii de vaccinare: implantarea cu microcipuri. În acest fel, cei care datorită unei bune imunităţi scapă de efectele otrăvurilor existente în acest vaccin pot fi controlaţi prin intermediul cipurilor.

Jane Burgermeister a fost informată de un producător austriac de cipuri RFID, deosebit de interesat de acuzaţiile de crimă aduse companiei Baxter, că se are în vedere utilizarea microcipurilor în cadrul campaniilor de vaccinare a maselor. Iar un producător american de microcipuri a afirmat că lucrează pentru implanturile „pandemice” de microcipuri.

Modul în care se intenţionează să se facă implantarea de microcipuri, fără ştirea şi acordul nostru, prin intermediul vaccinării împotriva gripei porcine este arătat de dr. Ryke Geerd Hamer, fondatorul GNM (German New Medicine). Dr. Hamer arată, conform declaraţiilor unei persoane angajate la o companie farmaceutică din Viena, că acele seringilor cu care se injectează vaccinul împotriva gripei porcine conţin nanoparticule în vârful lor. Aceste particule nu sunt vizibile cu ochiul liber, dar pot fi depistate uşor la microscop.

Personalul companiei farmaceutice respective a fost informat că aceste nanoparticule acţionează în corpul uman ca un hard-disc, o mulţime de date putând fi stocate pe ele, ne mai fiind nevoie de cărţi de identitate şi de credit. Conform informaţiilor primite de angajaţi, această măsură urmăreşte şi realizarea unui recensământ exact precum şi protecţia copiilor (multe mame abandonează nou-născuţii fără ca autorităţile să afle).

Un avocat austriac consultat asupra modului în care se poate evita implantarea cu cip era deja la curent cu acest plan. În Austria vaccinarea nu este obligatorie în acest an, dar prin intermediul mijloacelor mass-media populaţia este manipulată să se vaccineze din proprie iniţiativă. În cazul în care se vor prezenta prea puţine persoane la vaccinare, în anul ce urmează vaccinarea va deveni obligatorie. Vor fi cu siguranţă scutite anumite grupuri profesionale (poliţia, personalul medical, politicieni etc.). Cei care lucrează în domeniul juridic cunosc căi prin care să evite vaccinarea, dar pentru majoritatea populaţiei nu există scăpare.

Prezentăm în continuare fragmente dintr-un interviu cu dr. Ryke Geerd Hamer realizat de ing. Helmut Pilhar la data de 26 august 2009:

Hamer: În câteva zile, cele mai rele temeri ale noastre au fost într-adevăr înlocuite de cruda realitate.

Pilhar: Vă referiţi la amenda de 1000$ şi cele 30 de zile de închisoare care îi ameninţă pe cei care refuză vaccinarea în SUA?

H: Da. Iar cei care obiectează (adică cei care se opun cipurilor aducătoare de moarte) nu vor fi trimişi în închisori normale, ci în sutele de lagăre de concentrare care au fost pregătite special în toată ţara. Aceste lagăre vor putea fi părăsite doar de cei care şi-au implantat cipul. Şi odată ce vor fi afară poate urma moartea prin cip.

P: Te referi la începerea decimării masive a populaţiei?

H: Poate însemna doar aceasta. Altfel nu ar avea rost să se implice poliţia şi  armata, ameninţarea cu asemenea pedepse drastice, toate doar pentru a face oamenii să participe la o simplă campanie de vaccinare sezonieră. Eşti vaccinat în octombrie pentru vara următoare. Este complet ridicol. Cu Tamiflu se pot scurta poate fazele tipice prin care se trece în timpul procesului de însănătoşire pentru 2-3 săptămâni. În viziunea GNM chiar şi acest lucru este total lipsit de sens.

P: Este interesant că în SUA există un stoc de 100.000 de sicrie de plastic. Pentru ce? Pe de altă parte, populaţia a fost deposedată sistematic de arme şi câini de pază.

H: Tu poţi să înţelegi cel mai bine care este motivul pentru care nu se vorbeşte despre lucrurile acestea. Se vorbeşte despre vaccinare, dar nimeni nu pomeneşte despre implantarea cipurilor prin vaccinare. Aceasta este într-adevăr straniu pentru că este evident că implantarea cu cipuri este adevărata ţintă a acestor măsuri guvernamentale.
Sunt o mulţime de discuţii interminabile pentru a se stabili dacă Tamiflu este sau nu nociv, dar nu se aminteşte nimic despre cipuri. Bineînţeles că Tamiflu este nociv, este o otravă. Este dăunător în procesele de vindecare şi, de asemenea, la femeile însărcinate, în ultimul trimestru al sarcinii, în faza de vagotonie. Dar faptul că se implantează prin acest vaccin cipurile morţii dă acestui subiect o nouă dimensiune. Faptul că aceste cipuri ale morţii vor fi utilizate într-un mod lipsit de scrupule nu trebuie să ne mire. Morfina şi chimioterapia sunt folosite în continuare în tratamentul cancerului, în ciuda ratei mortalităţii de 98% (în timp ce aplicând tratamentul GNM rata supravieţuirii ar fi fost de 98%) deşi oncologii au fost informaţi că GNM lucrează dintr-o perspectivă ştiinţifică şi cunoşteau rezultatele obţinute.

P: Este de asemenea ciudat că americanii au creat această lege marţială în virtutea căreia manifestările de refuz al vaccinărilor pot fi uşor stopate. Dar de îndată ce le-ai implantat oamenilor cipuri ei nu mai au scăpare.

H: Este evident că această „bătălie a cipurilor” a fost pregătită de mulţi ani. Gripa porcină, care în realitate nici nu a existat, a fost pretextul fatal: trei porci şi un copil, morţi din cine ştie ce cauză. Pornind de la aceste minciuni a fost construită această pandemie mondială. Aceasta arată ce organizare bună şi influenţă puternică are presa la nivel mondial: poate transforma un muşuroi într-un munte.

P: S-a început cu SIDA, pe urmă a început minciuna cu boala vacii nebune. După minciuna 9-11 a urmat minciuna Antrax-ului. A urmat gripa aviară, acum avem gripa porcină. La anul o să avem minciuna gripei şoriceşti. Totul conduce spre soluţia finală: toată lumea să aibă implantat un cip. Atunci oricine va putea fi manipulat şi asasinat arbitrar.

H: Au început cu copiii şi femeile însărcinate. Ei vor fi primii care vor beneficia de tratamentul cu cipuri şi Tamiflu. Multe din femeile în ultimul trimestru de sarcină vor pierde copiii pentru că Tamiflu este foarte toxic. Chiar ele însele pot muri. În ultimul trimestru de sarcină corpul femeii este vagotonic şi este cunoscut faptul că în timpul vagotoniei un vaccin antigripal sau o injecţie cu morfină pot fi mortale. În acelaşi timp în SUA există o oarecare panică în rândul populaţiei. Oamenii se întreabă unde ar putea să se refugieze pentru a nu fi injectaţi cu forţa cu cipurile morţii, pierzându-şi astfel libertatea.

Oamenii ar trebui să se întrebe cu mult realism cum ar fi să trăieşti cu acest cip în tine ştiind că oricând viaţa ta poate fi întreruptă. Dacă vom ajunge în această situaţie, complet lipsiţi de apărare, regretele nu vor mai avea niciun rost. De aceea este foarte important pentru clasa conducătoare să ţină oamenii în întuneric atât cât este posibil.

De îndată ce sclavii vor avea cipurile morţii implantate li se va permite să ştie acest lucru. Apoi vor fi ca nişte pudeli dresaţi. Nimeni nu va îndrăzni să vorbească despre aceasta. Va fi ca printre „fraţii” masoni. Fiecare dintre ei ştie că în momentul în care va scoate un cuvânt de dezaprobare i se va servi otravă în cafea de către Marele Maestru şi nu va mai supravieţui nicio zi. Lumea întreagă urmează să devină un lagăr de concentrare plin de sclavi, exceptând membrii unui anumit grup. Să ai implantat un cip al morţii înseamnă o potenţială sentinţă la moarte în orice moment.
Cât de naivi putem fi să cerem Mossadului şi CIA să dezvăluie care le sunt adevăratele intenţii?! Şoarecele niciodată nu crede că pisica va veni.

Într-o companie care ambalează acele pentru vaccinarea cu cip, al cărei personal numără câteva sute de persoane, este nevoie doar de una sau două persoane „de încredere” care să insereze cipul la finalul procedurii. Apoi toţi ceilalţi lucrători pot confirma că ei nu au ştiut nimic. Aceasta se numeşte „controlul calităţii” şi „verificarea finală” şi apare ca ceva perfect normal.
Este ciudat şi faptul că fiecare ac pentru vaccinarea cu cip are un număr de cod individual, care este adăugat la numărul de identitate. Dacă nu ar fi aşa, de ce banalul ac pentru „vaccinul gripei de vară” are un număr individual şi de ce se cere paşaport pentru această aşa-zisă vaccinare antigripală? Şi de ce americanii nu lasă pe nimeni să intre în SUA fără a avea un cip?

P: „Clubul de la Roma” a declarat în anii ‘70 într-una din publicaţiile lor (posibil în Omenirea la punctul de răscruce) că: fie rata natalităţii trebuie scăzută, fie rata mortalităţii trebuie crescută. Institutul Max Planck crede că populaţia lumii trebuie redusă la 2 miliarde de oameni. În SUA există aşa-numitul „Stonehenge American” unde o inscripţie gravată pe un bloc de 100 tone de granit arată că populaţia lumii trebuie să fie redusă la 500.000 de milioane de oameni pentru a se ajunge la „Era  raţiunii”. Analizând ipoteza aşa-zisei „suprapopulări” s-a constatat un fapt interesant, şi anume că numai statul Texas ar putea hrăni toate cele 6 miliarde de oameni. Dacă cineva ar înghesui cele 6 miliarde de trupuri cu o greutate de aproximată la 80 kg şi un volum aproximat la 80 l, unul lângă altul, în forma unui cub, laturile cubului vor măsura numai 800 m. În Austria am putea ascunde acest cub în cea mai apropiată vale. Nu cred în aşa-numita „suprapopulare”, mai degrabă presupun că fanaticii globalizării nu au nevoie de 6 miliarde de sclavi aşa că vor să reducă populaţia la o zecime.

H: Helmut, ai avut dreptate când ai afirmat într-o discuţie pe care am purtat-o anterior că „dacă ei vor reuşi să înfăptuiască asta, vor câştiga”. În aceste condiţii, acţiunea organizaţiei GNM e pe cale să fie suspendată, deoarece dacă oamenii vor cunoaşte adevărul şi se vor trezi la realitate, aceasta va fi împotriva intereselor acelor fanatici ai globalizării.

În concluzie, aşa cum a afirmat şi dr. Ryke Geerd Hamer în acest interviu, planul elitei internaţionale ce controlează acest „program al gripei porcine” este de a răspândi teroarea în rândul populaţiei forţând în acest fel oamenii să renunţe la drepturile lor. Doar în aceste condiţii, când majoritatea oamenilor se vor transforma în sclavi, grupul criminal va putea să îşi ducă la îndeplinire planurile sale diabolice.

Citiţi integral acest articol în varianta originală (în lb. germană) aici:
http://welt-blog.ch/chip-sitzt-in-der-spritzen-spitze

Sursa: http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=6078

Nor de etichete