Suntem creatorii propriei realitati… si la un moment dat o realitate este asa cum este dar Dumnezeu este real si El poate schimba realitatea … Vei alege sa creezi impreuna cu El?

Archive for the ‘De neam si glie’ Category

Istoria ti-a fost ascunsa? – DACII, adevaruri tulburatoare (partea I)


Istoria adevarata a geto-dacilor ti-a fost ascunsa…
Fapte care te-ar fi facut mandru de descendenta ta au fost tinute sub tacere…
Astazi, insa, tot ceea ce a fost tainuit va iesi la lumina!

Afla care sunt dezvalurile bulversante ce pot duce la rescrierea istoriei nationale.
Informatiile prezentate in acest film documentar (de mai jos) rastoarna multe dintre teoriile pe care este construita istoria Romaniei. Filmul face parte dintr-un proiect mai amplu ce vizeaza recuperarea adevarului istoric iar acesta este primul pas hotarat!Asa dupa cum veti constata, dovezile stiintifice la care se face referire si argumentatia bazata pe izvoare istorice autentice, aduc informatii inedite si extrem de valoroase, capabile sa determine o rescriere a istoriei acestui popor. Toate acestea sunt sustinute de personalitati si specialisti care merita cu adevarat sa fie ascultati: General (rez.) dr. Mircea Chelaru (fost Sef al Marelui Stat Major al Armatei Romane), Dr. Napoleon Savescu (director fondator al Dacia Revival International Society), General (rez.) Nicolae Spiroiu (fost Ministru al Apararii Nationale), Prof. dr. Mihai Popescu (Biblioteca Militara Nationala), Prof. univ. dr. dr. Alexander Rodewald (directorul Institutului de Biologie Umana al Universitatii din Hamburg, Germania), Dr. Georgeta Cardos (cercetator stiintific biolog specialist genetica – Institutul Victor Babes), Prof. doctorand Sebastian Stanculescu (paleografie si antropologie culturala).

Rezultatele cercetarilor recente de paleogenetica realizate la Hamburg, Germania, pe oase si dinti din situri romanesti de acum 3000-5000 de ani, pun sub semnul intrebarii teoriile pe care se bazeaza istoria oficiala a Romaniei. Este actuala populatie a Romaniei continuatoarea populatiilor tracice si pretracice de acum 3000 – 5000 de ani? Suntem noi inruditi genetic cu italienii? Iata doar doua dintre multele intrebari tulburatoare la care acest film documentar doreste sa raspunda cu argumente bine intemeiate.

Recuperarea adevarului istoric este un demers indispensabil recuperarii demnitatii nationale. Dacii, „cei mai viteji si mai drepti dintre traci”, asteapta sa li se faca dreptate!

(In data de 22 mai, la doua luni si jumatate de la lansare, filmul a fost accesat de pe 540. 000 de IP-uri, doar pe youtube! – Peste 10 playere)

//

FMI confirma tragicul experiment facut in Romania


“Qui s’excuse s’accuse”, spune de veacuri un proverb francez.

Se aplica manusa celor care se scuza inainte de a fi acuzati, precum si acelora care reactioneaza ca si cum au fost prinsi cu musca pe caciula.

“Qui s’excuse s’accuse” – asta s-a putut spune extrem de nimerit despre FMI, cand agentia Reuters’ (piesa de frunte in mass-media economica mondiala) a acuzat cu subiect si predicat FMI de folosirea unor standarde duble in programele stabilite pentru Romania fata de cele pentru tari considerate occidentale, precum Portugalia sau Irlanda.

FMI a sarit imediat ca ars. Agentia Reuters a avut parte de o replica lunga si impopotonata cu explicatii nenecesare fata de subiectul incriminarii, unele chiar false despre situatia economica din Romania si altele si mai netemeinice despre strategiile concepute de FMI.

Cat despre rezultatele obtinute, au fost evocate aceleasi povesti rasuflate cu stabilitatea financiara recastigata, fara a se preciza ca operatia poate a reusit, numai ca pacientul a murit!

Ceea ce spusese Reuters despre programul FMI in Romania, prin comparatie cu programele pentru alte tari europene, este insa mizilic in raport cu ceea ce specialisti sau analisti de specialitate din Romania observasera de ani de zile.

Dar, bineinteles, FMI, cel care se comporta precum stapanul fata de sclavi in relatia cu tarile de la periferie, cum este si anexa bananiera numita Romania, s-a facut ca nici nu vede, nici nu aude aprecierile venite din Romania.

Nu era, desigur, ca stapanul de sclavi sa se coboare intr-atat!

Cand a spus insa ceva Reuters, pe care cei de la FMI n-o puteau plasa pe la periferia coloniala, reactia a venit imediat. Si s-a dovedit ca Reuters a lovit in moalele capului.

De ce insa Reuters s-a trezit abia acum, dupa ce s-a facut ani de zile ca nu vede ceea ce era de zarit si de la o posta ,este o alta problema! Este foarte posibil insa ca, in contextul controverselor germano-anglo-americane asupra strategiilor de urmat in fata crizei datoriilor suverane, tunurile anglo-americane, inclusiv cele mediatice, sa fi fost puse, alaturi de euro, si pe strategiile de tip colonialist franco-germane in Europa de Est si pe rezultatele lor dezastruoase!

Intereseaza foarte putin acest aspect in legatura cu problema cu pricina. Fapt este ca Reuters pune punctul pe “i” si FMI, in calitate de instrument al asupririi Europei de Est, rabufneste de manie ca este prins cu mata-n sac!

Ce au insemnat de fapt politicile de dublu standard de care a fost acuzat FMI?

Cea mai precisa decriptare au folosit-o in Romania acei analisti care au formulat clar ca, la cererea capitalului privat transnational vest-european, FMI a facut in Romania si cu Romania un experiment pe cat de dramatic pe atat de dezgustator.

Reactia FMI la acuzatiile Reuters confirma ca in Romania a avut si are loc un experiment FMI!

Alegerea Romaniei pentru acest experiment este lesne explicabila: stat slab, in disolutie economica aproape completa si in disolutie politica in curs, clasa politica gata sa faca orice, in fata oricarei comenzi externe, daca este lasata in continuare sa fure.

In ce a constat experimentul?

Inainte de toate

– in impunerea tezei: statul este de vina, statul sa plateasca!

Lucru cu atat mai caraghios in Romania, dar poate cu atat mai relevant pentru experiment, deoarece nu statul adusese tara in situatia economica nesustenabila in care ajunsese in 2009.

Nu statul daduse creditele de consum destabilizatoare, nu statul facuse importurile halucinante anterioare, ci sectorul privat.

Culpabilizarea statului insemna sa plateasca salariatii, pensionarii, contribuabilii, si nu bancile si debitorii lor! In consecinta, dupa ce a fost schimbat fortat Codul Muncii pentru a lasa munca la cheremul capitalului, au fost stabilite cele mai dure masuri de austeritate din Europa:

– taieri de salarii,

– inghetari de pensii,

– amputari de programe sociale, toate combinate cu majorari de impozite.

Si, corolarul experimentului, toate aceste ajustari cerute a fi facute de catre stat au fost puse de la inceput in carca populatiei!

Daca FMI considera cumva acest experiment un succes, cum vrea sa demonstreze, inseamna ca aceasta institutie si-a pierdut si drumul, si cararea si a ajuns doar un jalnic instrument la cheremul capitalului privat transnational ale carui interese le reprezinta cu nerusinare, fara a mai incerca macar de forma sa afiseze ca ar mai urmari si o dezvoltare a tarilor prinse in vizor!

Nivelul de trai din Romania s-a prabusit !

Dupa trei ani de programe FMI, nivelul de trai in Romania s-a prabusit.

Dar, sa zicem ca nu acest aspect este importamt, in masura in care era pretul pentru “castigarea” echilibrelor si stabilitatii.

Dar acestea sunt povesti de adormit copiii, caci este vorba de echilibrul si stabilitatea celui ajuns in nemiscare economica, stabil pana in maduva oaselor si pentru totdeauna!

Fundamental este ca, prin programele aplicate, Romania a ajuns in imposibilitatea fizica de a creste, ceea ce, pentru o tara subdezvoltata, este un dezastru!

Acest program a consolidat in plina criza pozitia Romaniei de anexa bananiera a Vestului Europei, care s-a conturat si articulat in perioada anterioara de crestere economica, bazata aproape exclusiv pe creditul de consum promovat de bancile occidentale.

De-acum, Romania are perpective de dezvoltare inchise.

Ultimele redute ale capitalului autohton au fost lichidate in favoarea capitalului strain de catre acest program de criza si cu aceasta soarta Romaniei, ca tara in extinctie, a fost pecetluita, ceea ce reprezinta cel mai mare rau pe care FMI l-a facut unui napastuit din Est, printre multi altii din lume.

Traducere din “Times”

Sursa: http://anatolbasarab.me/2012/06/25/fmi-confirma-tragicul-experiment-facut-in-romania/

„Un om valorează mai mult decat aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.”


„Un om valorează mai mult decat aurul pe care îl poartă.

La fel şi o ţară.

Salvaţi Roşia Montană!”

Sub acest puternic apel de conştientizare publică a fost lansat, materialul video (de mai jos) prezentat de Maia Morgenstern, în sprijinul cauzei Salvaţi Roşia Montană.

Spotul este realizat pro-bono de Agenţia Papaya Advertising, şi este primul dintr-o dintr-o nouă serie de acţiuni de conştientizare şi mobilizare a publicului împotriva proiectului de exploatare a aurului de la Roşia Montană propusă de compania Rosia Montana Gold Corporation prin încălcarea drepturilor omului – dreptul la proprietate, la liberă iniţiativă, la un mediu curat, precum şi distrugerea a 4 munţi şi a comunităţii Roşia Montană, unul dintre reperele istorice ale societăţii noastre.

Scopul acestei noi campanii de informare este acela de a sparge embargoul mediatic impus de Rosia Montana Gold Corporation şi de a răspunde astfel nevoii de conştientizare a publicului asupra riscurilor şi inutilităţii exploatării aurului de la Roşia Montană. Mai mult ca oricând, autorităţile statului Român trebuie să răspundă în faţa cetăţenilor faţă de care şi-au luat angajamente ferme în programul de guvernare. Anularea procedurii de Evaluare a Impactului asupra Mediului şi includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO sunt primele măsuri care se impun, măsuri solicitate de peste 135 000 de cetăţeni cu drept de vot prin petiţiile adresate în ultimul an Guvernului României.

„Conceptul creativ al campaniei este foarte simplu. Extragerea aurului, aşa cum se doreşte să se facă la Roşia Montană va provoca suferinţă. Oameni daţi afară din casele în care s-au născut, un lac imens de cianură, câţiva munţi raşi de pe suprafaţa pământului… Şi asta pentru aur. Să facem ce cu el? Cercei? Dacă vor cercei, le dăm cercei. Numai să ne lase în pace!”, a declarat Robert Tiderle, creative director, Papaya Advertising.

„Am convingerea că această acţiune de informare va deschide minţile şi inimile oamenilor care nu cunosc situaţia de la Roşia Montană, dar intuiesc gravitatea ei. Lupta noastră a coalizat eforturi mai de preţ decât tot aurul din lume iar acest clip e un exemplu care grăieşte de la sine. Înţelegeţi că suntem stăpâni pe viitorul nostru şi că reuşita campaniei Salvaţi Roşia Montană aparţine vouă, toţi cei care credeţi în dreptate.” completeaza Eugen David, localnic din Roşia Montană, preşedinte al Asociaţiei Alburnus Maior.

Sursa: http://www.rosiamontana.org/

Vezi si celelalte articole din categoria „Rosia Montana”:

 

Cate ceva despre ROST


Am gasit un post pe un blog si m-am gandit ca e de reflectat, de impartasit cu cat mai multi si de schimbat atat cat sta in puterea noastra a fiecaruia sa schimbam.

ROSTUL

Când te desparţi din vina ta, încerci o vreme să te lupţi cu ireversibilul, îţi dai seama că n-are sens, te lamentezi de formă şi renunţi. Când te desparţi din vina celuilalt, ai nevoie de o perioadă de timp ca să înţelegi ce s-a întâmplat. Iei povestea de la capăt, pas cu pas şi te chinui să pricepi ce n-a fost bine şi unde ar fi trebuit ca lucrurile să apuce pe alt drum.

La fel se întâmplă şi atunci când te desparţi de ţara ta. Dezamăgit, înşelat, mânios, îndurerat. Nu ţi-e uşor s-o laşi. Ţara şi mama nu ţi le alegi. Te aşezi pe celălalt mal al lumii şi cauţi răspunsul: ce s-a întâmplat cu ţara mea de-am fost nevoit s-o părăsesc.

României i-a dispărut rostul. E o ţară fără rost, în orice sens vreţi voi. O ţară cu oameni fără rost, cu oraşe fără rost, cu drumuri fără rost, cu bani, muzică, maşini şi ţoale fără rost, cu relaţii şi discuţii fără rost, cu minciuni şi înşelătorii care nu duc nicăieri.

Există trei mari surse de rost pe lumea asta mare: FAMILIA, PAMANTUL şi CREDINTA.

Bătrânii. România îi batjocoreşte cu sadism de 20 de ani. Îi ţine în foame şi în frig. Sunt umiliţi, bruscaţi de funcţionari, uitaţi de copii, călcaţi de maşini pe trecerea de pietoni. Sunt scoşi la vot, ca vitele, momiţi cu un kil de ulei sau de mălai de care, dinadins, au fost privaţi prin pensii de rahat. Vite slabe, flămânde şi bătute, asta au ajuns bătrânii noştri. Câini ţinuţi afară iarna, fără măcar o mână de paie sub ciolane.

Dar, ce e cel mai grav, sunt nefolosiţi. O fonotecă vie de experienţă şi înţelepciune a unei generaţii care a trăit atâtea grozăvii e ştearsă de pe bandă, ca să tragem manele peste. Fără bătrâni nu există familie. Fără bătrâni nu există viitor.

Pământul. Care pământ? Cine mai e legat de pământ în ţara aia? Cine-l mai are şi cine mai poate rodi ceva din el? Majestatea Sa Regele Thailandei susţine un program care se intitulează „Sufficiency Economy”, prin care oamenii sunt încurajaţi să crească pe lângă case tot ce le trebuie: un fruct, o legumă, o găină, un purcel. Foarte inteligent. Dacă se întâmplă vreo criză globală de alimente, thailandezii vor supravieţui fără ajutoare de la ţările „prietene”.

La noi chestia asta se numeşte „agricultură de subzistenţă” şi lui tanti Europa nu-i place. Tanti Europa vrea ca ţăranii să-şi cumpere roşiile şi şoriciul de la hypermarketuri franţuzeşti şi germane, că de-aia avem UE. Cântatul cocoşilor dimineaţa, lătratul vesel al lui Grivei, grohăitul lui Ghiţă până de Ignat, corcoduşele furate de la vecini şi iazul cu sălcii şi broaşte sunt imagini pe care castraţii de la Bruxelles nu le-au trăit, nu le pot înţelege şi, prin urmare, le califică drept nişte arhaisme barbare. Să dispară!

Din beţivii, leneşii şi nebunii satului se trag ăştia care ne conduc acum. Neam de neamul lor n-a avut pământ, ca nu erau în stare să-l muncească. Nu ştiu ce înseamnă pământul, câtă linişte şi câtă putere îţi dă, ce poveşti îţi spune şi cât sens aduce fiecărei dimineţi şi fiecărei seri. I-au urât întotdeauna pe cei care se trezeau la 5 dimineaţa şi plecau la câmp cu ciorba în sufertaş. Pe toţi gângavii şi pe toţi puturoşii ăştia i-au făcut comuniştii primari, secretari de partid, şefi de puşcării sau de cămine culturale. Pe toţi ăştia, care au neamul îngropat la marginea cimitirului, de milă, de silă, creştineşte.

Credinţa. O mai poartă doar bătrânii şi ţăranii, câţi mai sunt, cât mai sunt. Un strai vechi, cusut cu fir de aur, un strai vechi, greu de îmbrăcat, greu de dat jos, care trebuie împăturit într-un fel anume şi pus la loc în lada de zestre împreună cu busuioc, smirnă şi flori de câmp. Pus bine, că poate îl va mai purta cineva. Când or să moară oamenii ăştia, o să-l ia cu ei la cer pe Dumnezeu.

Avem, în schimb, o variantă modernă de credinţă, cu fermoar şi arici, prin care ţi se vâd şi ţâţele şi portofelul burduşit. Se poartă la nunţi, botezuri şi înmormântări, la alegeri, la inundaţii, la sfinţiri de sedii şi aghesmuiri de maşini luxoase, la pomenirea eroilor Revoluţiei. Se accesorizează cu cruci făcute în grabă şi cu un „Tatăl nostru” spus pe jumătate, că trebuie să răspunzi la mobil. Scuze, domnu’ părinte, e urgent.

Fugim de ceva ca să ajungem nicăieri. Ne vindem pământul să facă ăştia depozite şi vile de neam prost pe el. Ne sunăm bunicii doar de ziua lor, dacă au mai prins-o. Bisericile se înmulţesc, credincioşii se împuţinează, sfinţii de pe pereţi se gândesc serios să aplice pentru viza de Canada.

Fetele noastre se prostituează până găsesc un italian bătrân şi cu bani, cu care se mărită. Băieţii noştri fură bancomate, joacă la pokere şi beau de sting pentru că ştiu de la televizor că fetele noastre vor bani, altfel se prostituează până găsesc un italian bătrân cu care se mărită. Părinţii noştri pleacă să culeagă căpşuni şi să-i spele la cur pe vestici. Iar noi facem infarct şi cancer pentru multinaţionalele lor, conduse de securiştii noştri.

Sună-ţi bunicii, pune o sămânţă într-un ghiveci şi aprinde o lumânare pentru vii şi pentru morţi.

Să trăieşti.

Publicat de Bradut Florescu

Sa recunoasti problema, si asta e mare lucru intra-devar, e doar o parte insa din a incepe schimbarea. Ceea ce o poate duce la capat este asumarea responsabilitatii si trecerea efectiva la fapte.

Fiecare dintre noi are o responsabilitate pentru intreaga lume cu consecinte aferente  care ne vor afecta pe noi si urmasii nostri. 

Ceea ce gandim, spunem si facem afecteaza totul.

Ce gandesti tu cand privesti in jurul tau?

Ce spui tu cand privesti in jurul tau?

Ce faci tu cand privesti in jurul tau?

Aminteste-ti CINE ESTI! Un fiu de Dumnezeu este „lumina lumii si sarea pamantului”! „Omul sfinteste locul”, spunea o vorba din batrani. ACUM este momentul SA FII lumina si gustul vietii si vei sfinti orice loc pe care-l va calca talpa picioarelor tale!

 

Cum afectează ACTA Dexonline.ro?


Interviu cu Cătălin Frâncu, fondator

Cum multă lume crede (greșit) că protestul anti ACTA este unul al tinerilor care vor să downlodeze filme și muzică gratis de pe internet, ne-am gândit să intervievăm actorii principali care ar fi afectați de acest tratat în caz de ratificare.

Dexonline.ro există de 11 ani și are în jur de 1,7 milioane de vizitatori unici lunar. Până acum au uplodat 13 dicționare complete și alte circa 20 în proporție mai mică. De-a lungul anilor s-au perindat mulți voluntari prin echipă, dar în prezent, cea activă este formată din șapte oameni: doi moderatori ai conținutului, doi voluntari care introduc definiții, un activist pe Facebook, după cum se intitulează el și doi programatori. Unul dintre aceștia este Cătălin Frâncu, fondatorul site-ului pe care noi aici la VICE îl accesăm de zeci de ori zilnic.

E nevoie de copyright pe Internet?

În mod cert da, dar sub o formă mai permisivă decât astăzi. La origini, copyright-ul „încurajara oamenii erudiți să compună și să scrie cărți utile” (Marea Britanie, 1710) sau să „promoveze progresul științei și al artelor utile” (Constituția SUA 1787). Indivizii renunțau la dreptul de a multiplica o operă de artă pentru binele mai mare al societății. Oricum, copierea cărților era o activitate industrială, de aceea copyrightul era un regulament pentru agenții economici.

Cum s-a schimbat asta în ultimii 50 de ani?

Radical. Copierea a devenit o activitate de masă, instantanee. Omul ar vrea să-și recapete dreptul de a reproduce și disemina informații, dar i se cere să renunțe la o libertate pe care acum chiar o poate exercita. Copyrightul în forma lui actuală s-a întors împotriva maselor și face societății mai mult rău decât bine.

Ca de exemplu?

În România, durata drepturilor de autor este de 70 de ani după moartea autorului, ceea ce este o aberție. Ne-am îndepărtat complet de la scopul inițial, cel de a încuraja progresul și artele pentru binele societății. Îmbogățirea deținătorilor de copyright trebuie să fie un scop secundar, pentru a-i determina să creeze. Când autorii originali își cedează drepturile unor samsari (edituri, trusturi de distribuție), copyrightul ar trebui redus la maxim 20 de ani.

Ce e de făcut?

Consultarea societății pentru cristalizarea unei noi legi a copyright-ului în epoca digitală. De exemplu, copierea textuală pentru scopuri necomerciale trebuie permisă. Este la latitudinea autorului dacă încuviințează modificarea și/sau redistribuirea modificată a operei sale. A-ți publica opera înseamnă, a priori, a o expune copierii și orice îngrădire a acestui drept trebuie să aibă un motiv bine întemeiat. În loc de asta, asociațiile distribuitorilor de muzică și filme cumpără guverne și negociază tratate secrete pentru creșterea duratei dreptului de autor și pentru pedepsirea aspră a tuturor celor care încalcă o lege anacronică.

E ACTA ceva necesar?

Nu. Copyrightul are deja putere mult prea mare. Iar ea trebuie redusă, nu mărită.

Cum ar afecta ACTA Dexonline?

Dacă ACTA intră în vigoare, furnizorul de internet va fi responsabil de conținutul unui site și va fi obligat să-l închidă, să spunem, la solicitarea unei edituri, pentru a-și salva pielea. Asta pe baza unor simple suspiciuni, fără ca vina să fie dovedită și fără să ne putem apăra în tribunal. Este o anulare a statului de drept. Bogdan Manolea, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, numește chestia asta „privatizarea aplicării legii” – un rău universal cu ramificații infinite. De exemplu, noi preluăm textual definiții din dicționare de prestigiu, dar ce se întâmplă dacă, în urma unui bug, un utilizator reușește să păcălească sistemul de moderare și să încarce pe site orice text dorește? Pedeapsa pentru această greșeală este disproporționat de mare; e o sabie a lui Damocles.

Cine deține drepturile de autor pentru dicționarele de pe Dexonline?

Situația este diferită de la un dicționar la altul. Cele suficient de vechi au ieșit de sub incidența copyrightului. Pentru o parte avem acordul editurilor care dețin drepturile. Pentru altele nu, dar folosim suficient de puține definiții ca să intrăm sub incidența art. 33 lit. b) din legea dreptului de autor, privind reproducerea pentru informare și cercetare.

O situație specială o au dicționarele publicate de Academia Română, care au fost produse cu bani publici, dar drepturile au fost cedate unor edituri particulare, ceea ce ni se pare strigător la cer. Operele produse cu bani publici trebuie să stea în domeniul public.

De ce voluntarii Dexonline muncesc gratis, iar alții sunt în stare să încalce drepturi fundamentale ale omului pentru bani din drepturi de autor?

Unul dintre sloganele de propagandă ale susținătorilor ACTA este „dacă autorii nu sunt plătiți copios, ei nu vor mai fi motivați să creeze”, ceea ce este o prostie. Oamenii creează din multe alte motive: instinctul creator, dorința de a dobândi imortalitatea, de a cuceri inima cuiva. Reputația este o monedă de schimb extraordinar de puternică.

De ce este important să se afle aceste dicționare online?

Pentru ușurința accesului la limba română, care este o componentă importantă a culturii și a identității noastre.

Ce e mai important, dreptul celui care a scris definiția sau dreptul la informare?

O componentă a copyright-ului este dreptul autorului de a-i fi recunoscută paternitatea definiției. Niciodată nu publicăm o definiție fără a specifica dicționarul din care provine. Altă componentă este dreptul deținătorului de a decide cine poate copia și adapta opera sa. În cazul definițiilor, noi credem că acest drept nu ar trebui să se aplice. Confom art. 9 lit. f) din Legea dreptului de autor, simplele fapte și date nu pot beneficia de protecția dreptului de autor.

Sursa: http://www.vice.com/ro/read/cum-afecteaza-acta-dexonline-ro

Ce s-a ales de tezaurul Romaniei?


Trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial, tezaurul României nu a mai fost restituit niciodată integral de către autoritățile de la Moscova. Deși de-a lungul timpului rușii au returnat o parte din obiectele de valoare, România nu a primit nici până acum întregul tezaur.

Printre valorile trimise în Rusia pe 12 și 14 decembrie decembrie 1916 se numărau tezaurul Băncii Naționale, dar și valori aparținând unor firme și persoane particulare românești, de o valoare inestimabilă.

Acestea au fost trimise din cauza temerii autorităților române că ele vor fi confiscate de armatele Puterilor Centrale, însă ele nu aveau să știe că rușii, în urma Revoluției Bolșevice și a preluării puterii de către comuniști, vor fi cei care vor pune mâna pe aceste averi.

Subiectul rămâne și acum un aspect delicat al relațiilor diplomatice dintre România și Rusia și este dezbătut și în acest scurt documentar.

Sursa: http://filmedocumentare.com/ce-s-a-ales-de-tezaurul-romaniei/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+FilmeDocumentareOnline+%28FilmeDocumentare.com%29

„Domnisoru’ ” Ungureanu, rusine sa-ti fie!


„Domnisoru’ ” Ungureanu, rusine, bine-ar fi sa-ti fie, iar de nu ti-o fi, sa stii, caci chiar in viata asta, toate-au un timp iar inaltarea si coborarea nu vad de ce-ar iesi din legile Universului – in nici un caz de dragul „domniei” tale! Dar vai, caci cu cat mai sus te inalti pe spatele celor pe care-i asupresti, cu atat mai mare iti va fi caderea!

Dati click aici si vedeti prezentarea cu „Domnisoru`” Ungureanu!

Priviti si dati mai departe! E bine sa stim!

Nor de etichete